Consiliul JAI a doptat joi o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. Anunțul a fost făcut chiar în timpul reuniunii de către președinția maghiară a Consiliului pe platforma X.
Președinția maghiară caracterizează decizia ca fiind ”O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă”.
Decizia este ca România să adere în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, cu o perioadă de 6 luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc. Astfel de controale există și la alte frontiere interne Schengen pentru combaterea migrației ilegale.
România și Bulgaria au aderat la Schengen cu granițele aeriene și maritime de la 31 martie.
Impactul economic al neaderării la Schengen: 16 mld. euro într-un deceniu
În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit).
Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore, având o medie de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an.
”Timpul de staționare la punctele rutiere de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria se traduce printr-o pierdere potențială de venituri de 2,32 miliarde de euro în anul 2022. La acestea se adaugă costuri actuale de 90 milioane de euro”, reiese dintr-un studiu realizat de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).
Piața transporturilor rutiere de marfă are pierderi de venituri de aproximativ 15% din valoarea actuală de 16 miliarde de euro. Implicit, statul pierde 15% sub formă de taxe.
Din cauza neaderării la spațiul Schengen, între anii 2012 și 2022, sectorul transporturilor rutiere de mărfuri a înregistrat pierderi de aprox 16,6 miliarde de euro, reprezentând circa 16% din valoarea totală a pieței transportului rutier de mărfuri.
UNTRR avertizeaza și asupra unor pierderi indirecte, mai dificil de cuantificat, respectiv investiții străine directe și exporturi mai mici.
”Apartenența Schengen ar reduce decalajul față de Ungaria în privința Investițiilor Străine Directe (ISD). Ungaria, jumătate teritoriu și populație în comparație cu România, a atras de 3,5 ori mai multe ISD în ultimii 20 de ani, adică de 7 ori mai mult decât România – în echivalență. România pierde ISD și reducerea deficitului comercial extern. Prin atragerea investițiilor străine directe (astăzi de 7 ori mai mici decât în Ungaria – țară Schengen), economia României ar putea înregistra o creștere semnificativă cu impact pozitiv și asupra numărului de angajați, precum și a activității de transport”, se arată în studiul citat.
Calculele specifice eficienței transportului rutier indică faptul că un camion de marfă din România parcurge aprox. 11.000 km / lună, în timp ce unul din Ungaria sau Polonia parcurge aprox. 13.000 km /lună (+18% față de România).
Ce obligații are România ca membră a Schengen
Granițele pe care România trebuie să le păzească în beneficiul UE sunt granițele terestre cu Serbia, R. Moldova și Ucraina și granița maritimă. În această misiune, cel puțin în primă fază, România va fi ajutată în controlul acestor granite de ofițeri detașați din Austria și Ungaria.
UE și statele sale membre au stabilit măsuri concrete pentru garantarea securității Europei și consolidarea frontierelor externe ale UE, pe care România trebuie acum să le respecte
La nivel Uniunii a fost creată Agenția Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și a fost dezvoltat Sistemul de informații Schengen (SIS).
Autoritățile din întreaga UE utilizează SIS pentru a introduce sau consulta semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări și, în 2019, a fost consultat de peste 6,7 miliarde de ori de către autorități.
De asemenea, SIS furnizează instrucțiuni autorităților cu privire la modul în care acestea pot reacționa atunci când este găsită o persoană sau un obiect, cum ar fi:
- arestarea unei persoane căutate
- protecția unei persoane dispărute vulnerabile
- confiscarea unui obiect ilegal sau furat
Următoarele instrumente informatice contribuie la combaterea criminalității și la securizarea frontierelor:
- Sistemul de informații privind vizele (VIS)
- Sistemul de intrare/ieșire (EES)
- Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS)
Ce este spațiul Schengen
O politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce.
Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.
Primii membri ai zonei de liberă circulație au fost Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg.
În prezent, 26 țări fac parte din acord: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria; inclusiv țări care nu sunt membre UE: Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Trei microstate europene – Monaco, San Marino și Vatican – mențin frontierele deschise pentru traficul de pasageri cu vecinii lor și, prin urmare, sunt considerate membre de facto, ca urmare a imposibilității practice de călătorie de pe teritoriul lor fără a tranzita cel puțin o țară membră Schengen.
Ce condiții a trebuit să îndeplinească România
România a trebuit să pregătească aderarea la Schengen în patru domenii:
- să aplice setul comun de norme Schengen (așa-numitul „acquis Schengen”), de exemplu, în ceea ce privește controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal;
- să își asume responsabilitatea de a controla frontierele externe în numele celorlalte țări membre și de a elibera vize Schengen uniforme;
- să coopereze în mod eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de securitate, odată ce controalele la frontierele dintre țările Schengen vor fi eliminate;
- să se conecteze la Sistemul de Informații Schengen (un sistem de schimb de informații pentru securitatea și gestionarea frontierelor din Europa) și să îl utilizeze.
Lungul drum al României către Schengen
În ciuda îndeplinirii condițiilor tehnice, la fel ca în cazul Bulgariei, spațiul Schengen nu a fost extins în România deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere.
România este membră UE de la 1 ianuarie 2007, iar primul termen pentru aderarea la Schengen a fost fixat pentru 2011.
Finalizarea procesului de evaluare Schengen pentru Bulgaria și România și gradul de pregătire a celor două țări pentru a pune în aplicare toate dispozițiile acquis ului Schengen au fost confirmate de către Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011.
Anterior, România a trecut prin șapte rapoarte de evaluare Schengen. Concluzia a fost că țara noastră era în mare parte pregătită în privința implementării acquis-ului Schengen, însă Franța și Germania au cerut amânarea aderării României și Bulgariei invocând problemele din justiție constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
În septembrie 2011, Președinția Consiliului a prezentat o propunere pentru punerea în aplicare parțială a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, și anume eliminarea controalelor numai la frontierele interne maritime și aeriene, luând în considerare adoptarea unei decizii separate, într-o etapă ulterioară, cu privire la frontierele terestre.
Între 2011 și 2019, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în ciuda apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și din partea Parlamentului European.
În mai 2022, Comisia Europeană relua recomandarea ca Bulgaria, România și Croația să fie admise în spaţiul Schengen. Ministrul Afacerilor Interne de la acel moment, Lucian Bode, anunța că România va solicita o evaluare voluntară. Rezultatul evaluării tehnice a fost unul pozitiv, dar parlamentul Țărilor de Jos a adoptat o rezoluție care stipula că țara nu trebuiw să voteze pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
În 2023, România a încercat să repună pe masa Consiliului JAI decizia de aderare, lovindu-se de opoziția Austriei.
Pe 31 decembrie 2023, Consiliului UE a decis că controalele la frontierele interne aeriene şi maritime pentru România și Bulgaria vor fi ridicate, urmând să se convină ulterior cu Austria asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre.
În decembrie 2024 au fost înlăturate ultimele ”obstacole”, Austria și Țările de Jos renunțând oficial la opoziția față de extinderea deplină a Schengen cu România și Bulgaria.
Urmărește-ne pe Google News
