Banca Națională a României (BNR) va menține vineri, în cadrul celei de-a doua ședințe de politică monetară din 2025, dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an, în ciuda evoluției anemice a economiei locale, susțin experții care invocă persistența riscurilor inflaționiste, incertitudinea fiscală și o foarte probabilă revizuire negativă a perspectivei pe termen scurt a inflației.
După cum arată comunicatul BNR cu decizia similară din ianuarie, Consiliul de administrație al BNR are preocupări legate de presiunile inflaționiste în acumulare pe partea de energie, alimente și servicii, de incertitudinile privind dinamica viitoare a inflației și îngrijorări legate de procesul de consolidare fiscală al Guvernului. Potrivit analiștilor, relaxarea politicii monetare în 2025 va depinde în mare măsură de perspectiva fiscală.
Vineri se vor publica și datele privind dinamica inflației din ianuarie, care va arăta cel mai probabil o accelerare în termeni lună/lună, dar o potențială reducere „marginală” a dinamicii an/an în contextul unui posibil efect statistic de bază favorabil, după cum arată analiștii Erste Bank într-un raport.
Efectele statistice de bază sunt favorabile în primele două-trei luni ale anului, în ciuda presiunilor inflaționiste puternice din economie, cu rate de creștere lună/lună a inflației de 1,1% în ianuarie 2024, de 0,81% în februarie 2024 și 0,42% în martie 2024. Asta înseamnă că, dacă inflația lunară IPC va veni în perioada următoare sub aceste niveluri, rata anuală a inflației va continua să scadă. O influență mare asupra inflației se va vedea cel mai probabil din dinamica ascendentă a prețurilor la carburanți.
Când ar putea BNR să livreze primele scăderi de dobândă și ce condiții trebuiesc îndeplinite
Incertitudinea fiscală și persistența presiunilor inflaționiste sunt principalele motive ale analiștilor în ceea ce privește viitoarea decizie BNR de menținere a dobânzilor. Analiștii spun că traiectoria fiscală a Guvernului și atingerea țintei de deficit de 7% din PIB poate fi atinsă doar cu măsuri fiscale suplimentare pentru majorarea intrărilor.
„Deși scenariul nostru de bază este că România va livra un deficit bugetar în ținta de 7% în acest an, calea de a atinge ținta este încă incertă. Posibile măsuri (fiscale) suplimentare nu pot fi excluse și asta presupune un grad ridicat de incertitudine pentru BNR”, arată analiștii ING Bank Ștefan Poșea și Valentin Tătaru.
ING anticipează două scăderi de dobândă din partea BNR în acest an, în a doua parte a anului, cu condiția îndeplinirii unor anumite condiții, în special în ceea ce privește temperarea presiunilor inflaționiste. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul al patrulea din 2024, menținându-se până în decembrie la 5,6%, nivel similar celui de la finele trimestrului trei.
Totodată, analiștii BCR anticipează reluarea ciclului de scădere al dobânzilor de către BNR în luna august. Banca Națională a oprit ciclul de tăiere în octombrie din cauza presiunilor inflaționiste în acumulare pe partea de energie, alimente și servicii și a intensificării riscurilor și incertitudinilor.
„Ne așteptăm ca BNR să livreze trei scăderi de câte 25 de puncte de bază fiecare, până la o rată a dobânzii cheie de 5,75% în 2025, cu riscuri pentru mai puține scăderi în funcție de ce se întâmplă pe plan fiscal și politic. BNR va prezenta vineri și o nouă prognoză asupra inflației care ar trebui să aducă o revizuire în sus a dinamicii inflației IPC pe termen scurt, cu persistență pe inflația de bază. Estimăm o inflație IPC de 3,7% an/an la final de 2025 și de 4,0% an/an pentru inflația de bază”, arată Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, într-un raport de analiză.
BNR a recalibrat politica monetară după atenuarea inflației în 2024
Încă de dinainte de luna iulie 2024, când BNR a făcut prima scădere a ratelor de dobândă, așteptările nu erau ca Banca Națională să înceapă un ciclu extins de scădere a dobânzilor, ci mai degrabă un ciclu scurt, de moderare în jos a acestora. Asta a însemnat mai degrabă o reașezare a dobânzilor pe un palier ușor inferior, dar în continuare setat la înălțime (6% rata-cheie în debutul lui 2025), în contextul macroeconomic internațional și intern încă neclar, în care în România încă avem multiple plafonări de prețuri, Guvernul este așteptat să vină cu noi majorări de taxe, iar în SUA se propun politici macroeconomice puternic inflaționiste/stagflaționiste.
În plus, în ultimele luni s-a confirmat intrarea – probabil temporară a – inflației pe tendința ascendentă (5,1% în decembrie față de 4,6% în septembrie), ceea ce restrânge diferențialul inflație:rata cheie de dobândă și reduce posibilitatea unei noi scăderi.
Momentan economia românească se găsește într-o perioadă de reajustare a ciclului economic, stimulată de impulsul fiscal record al guvernului (7-8% deficit bugetar raportat la PIB) și majorarea veniturilor populației, care trag în sus consumul de bunuri din import, iar în același timp confruntată cu cerere externă slabă în industrie și IT și incertitudine din cauza nevoii de ajustare a deficitului bugetar, puternic inflaționist. Totodată, incertitudinea politică și cea de pe frontul comercial reprezintă noi elemente de risc.
Asta înseamnă, pe de o parte, că BNR trebuie să încerce să asigure o aterizare lină a economiei și să sprijine finanțarea internă a deficitului bugetar și a economiei, iar pe de altă parte că marja de manevră este una mai restrânsă. În mod normal, la un așa deficit bugetar inflaționist în afara unei crize economice, BNR ar trebui să țină un grad de restrictivitate pe politica monetară.
Din nou, relevant pentru noi scăderi de dobândă este cât de mare este diferența între rata cheie de dobândă a BNR și rata anuală a inflației, care arată cât spațiu pentru noi reduceri are banca centrală. Până acum, oficialii BNR au semnalat intenția de a păstra dobânzile real pozitive (un anumit grad de restrictivitate) pentru ceva timp, inclusiv pentru a contrabalansa deficitul bugetar record și în corelație cu intențiile bancherilor centrali de la băncile mari (politica “higher for longer” – dobânzi mai mari pentru mai mult timp).
(Citește și: ”BNR menține din nou dobânzile: Între capra dominanței fiscale și varza inflației”)
***
Urmărește-ne pe Google News
