Declarația ministrului Adriculturii, Florin Barbu, potrivit căruia România are deficit comercial la alimente din cauză că românii mănâncă avocado nu are acoperire în realitate:
un tablou al producției României de legume-fructe arată că țara noastră își irosește potențialul și, în ciuda proporției terenului agricol în total suprafață, suntem cu mult în urma statelor comparabile ca potențial de producție și consum:
Suprafața agricolă a României este de 12,714 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 8,1% din suprafața totală agricolă a Uniunii Europene. Din această suprafață, 8,407 milioane sunt teren arabil, sau 8,7% din întregul teren arabil din UE, ceea ce plasează țara noastră pe locul 5 între țările membre.
Cu toate acestea, producția românescă de fructe și legume proaspete a reprezentat anul trecut doar 1,9% din producția totală a UE. La unele legume, producția noastră e incredibil de mică: statele nordice, de exemplu, ne bat la producția de… castraveți.
În 2024, în UE s-au recoltat 62,2 milioane tone de legume și fructe proaspete, reprezentând o creștere de 6% față de 2023.
România – producție disproporționat de mică la legume, raportat la potențialul terenurilor și al climei: nordicii, de exemplu, ne bat la producția de castraveți
Cei mai mari producători de legume proaspete din UE sunt Spania (14,8 milioane de tone), Italia (13,9 milioane de tone) și Franța (5,8 milioane de tone), reprezentând împreună 55% din recolta totală.
România a ocupat în 2024 locul 11 în clasamentul european, cu 1,9% din producția totală, cu o recoltă de legume și fructe de 1,15 milioane tone. Înaintea României s-a plasat Ungaria, care, deși are o suprafață cultivată mult mai mică, ăroduce 1,37 milioane de tone.
Printre țările UE, Italia a fost cel mai mare producător de roșii în 2024, reprezentând 36% din recolta totală de roșii a UE, urmată de Spania (27%) și Portugalia (10%).
La producția de legume proaspete, România se clasează pe locuri disproporționat de mici față de potențial. Aceasta se datorează absenței unei industrii de conserve de legume care să prelucreze o bună parte din recoltă. Astfel că cererea este doar pentru legume care se consumă proaspete.
De exemplu la castraveți România s-a situat anul trecut în urma Finlandei.
Cel mai bine legume ne situăm la usturoi, locul 5 în UE, după Polonia. La morcovi producția României este de peste 10 ori mai mică decât a Germaniei.
La fructe: pe primul loc la prune
La fructe proaspete, România stă mai bine în Europa, unde ocupă locul al șaselea.
De exemplu, la prune ne situăm pe primul loc, cu 610 mii tone, la mare distanță de Franța care a recoltat anul trecut 173 mii tone. Fermierii români preferă livezile de pruni deoarece pot „conserva” în gospodării fructele în special sub formă de distilate, țuică sau pălincă.
(mii tone)
În Europa, producția de fructe a fost de 24,3 milioane de tone. Aceasta a fost cu 2% mai mică decât cantitatea recoltată în 2023.
Principalii producători de fructe, fructe de pădure și nuci din UE în 2024 au fost Italia (5,4 milioane de tone), Spania (4,3 milioane de tone) și Polonia (4,1 milioane de tone), care au reprezentat împreună 57% din producția UE.
Producția UE de mere recoltată a fost de 11,6 milioane de tone în 2024, majoritatea provenind din Polonia (29%), Italia (21%) și Franța (17%). Producția UE în 2024 a fost cu 4% mai mică decât în 2023.
La struguri, România se plasează după Italia și Spania, lideri mondiali în domeniu. Pe locul al treilea se situează Franța. România se situează pe locul al șaselea în UE la producția de struguri, după Grecia, și pe locul al cincilea dacă se ia în calcul doar producția de struguri de vin.
Cititi si: Agricultura va avea un an record în 2025: Producția agricolă ar putea salva PIB-ul anul acesta
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
SA PUNEM PE PICIOARE SISTEMUL DE IRIGATIO.