În cel de-al doilea trimestru din acest an au fost date în folosință 13.647 locuințe, în scădere cu 6,4% față de cel de-al doilea trimestru din 2024, potrivit datelor INS.
Piața construcțiilor rezidențiale continuă să fie sub o relativă presiune, inclusiv sub impactul dobânzilor mari, care agravează problema locuințelor – cu atât mai mult cu cât tinerii au acces mai greu la creditele scumpe – iar piața chiriilor tinde să explodeze în marile orașe.
La dificultățile de pe piața rezidențială se adaugă majorarea TVA la achiziția de locuințe.

Construcția de locuințe rămâne sub perioada de boom, dar în media pre-pandemie. Dobânzile mici din 2020-2022 au produs excepția
Numărul locuințelor terminate în cel de-al doilea trimestru din 2025 se situează mult sub media anilor 2019-2023: în al doilea trimestru din 2023 au fost terminate, ca exemplu, 16.748 locuințe. Totodată, în T2 din 2022 au fost date în folosință 16.664 locuințe.
Comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, caracterizată de dobânzi mai ridicate decât cele din primii ani pandemici, construcțiile de locuințe finalizate în T2 2025 se încadrează în evoluția istorică (ușor peste chiar):
- În T2 2018, 12.742 locuințe date în folosință;
- În T2 2017, 12.973 locuințe date în folosință;
- În T2 2016, 12.516 locuințe date în folosință;
- În T2 2015, 10.302 locuințe date în folosință, etc.
De notat totuși că sectorul construcțiilor de locuințe și cel al pieței imobiliare s-au confruntat cu scumpiri semnificative ale costurilor cu materiale, care s-au dus parțial în prețul final și deci parțial în profituri.
- În plus, creșterea prețurilor la materiile de construcție a mers în paralel cu scumpirea forței de muncă. Iar comparativ cu anul 2021, în 2024 prețul construirii unei locuințe noi a crescut cu 40%.
- Creșterea dobânzilor la creditele imobiliare: majorarea dobânzilor și ieșirea din perioada primilor ani de pandemie, când s-a manifestat un boom pe piața construcțiilor, a făcut ca mai puțini oameni să contracteze un credit imobiliar.
Urbanul și Bucureștiul, în special, rămân lideri, dar doar două regiuni cresc la capitolul locuințele terminate și date în folosință
Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2025, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (52,9%).
Datele INS relevă o scădere a ponderii locuințelor date în folosință din zona București-Ilfov: nici un sfert din locuințele terminate în al doilea trimestru din 2025 au fost locuințe din această regiune de dezvoltare, în timp ce în T2 2024 ponderea era de 28%.

Totodată, distribuția în profil regional în trimestrul doi din 2025 față de trimestrul doi 2024 evidențiază o scădere a numărului locuințelor terminate în majoritatea regiunilor de dezvoltare: București–Ilfov (-896 locuințe), Centru (-589), Sud–Vest Oltenia (-216), Vest (-55), Sud–Muntenia (-38) și Sud-Est (-32).
Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Est (+459 locuințe) și Nord–Vest (+438).

Metodologia INS
Conform metodologiei INS, locuințele terminate sunt locuințele ridicate în cursul perioadei de referință, ale căror elemente, inclusiv fundația, s-au construit pentru prima dată și la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentația tehnică și au fost recepționate de beneficiar.
Regiunile de dezvoltare cuprind următoarele județe:
- Regiunea de dezvoltare Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
- Regiunea de dezvoltare Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
- Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.
- Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
- Regiunea de dezvoltare Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
- Regiunea de dezvoltare Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.
- Regiunea de dezvoltare Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
- Regiunea de dezvoltare București – Ilfov: municipiul București și județul Ilfov.
(Citește și: ”Analiză: Tot mai puțini români își permit să cumpere locuințe – Chiria devine o alternativă pe termen lung. Câți din orășeni locuiesc cu rude și prieteni”)
***