Donald Trump a aruncat o ”grenadă financiară” în curtea NATO, iar acum, scrie Politico, membrii alianței se străduiesc să se pună de acord cum să răspundă.
NATO a petrecut un deceniu încercând să-și atingă ținta de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare – un obiectiv pe care 24 din 32 de membri îl îndeplinesc în prezent – dar președintele SUA vrea acum ca aceasta să crească la 5%.
Reuniunea de joi a miniștrilor apărării NATO și Conferința de securitate de la München din acest weekend – care reunește oficiali de rang înalt din apărarea de pe ambele maluri ale Atlanticului – se vor concentra pe această cerere.
Aliații cântăresc necesitatea de a descuraja Rusia și de a-l menține pe Trump interesat de Europa în raport cu bugetele lor încordate.
Mesajul de deschidere al Statelor Unite
Săptămâna aceasta, Pete Hegseth, noul secretar al Apărării al SUA, a venit în Europa cu aun avertisment dur.
„Suntem și astăzi aici pentru a exprima în mod direct și fără ambiguitate faptul că realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”, a spus el miercuri, vorbind de la sediul NATO la Bruxelles, adăugând că europenii ar trebui să „preia proprietatea asupra securității convenționale”.
„SUA acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific”, a adăugat el.
Acest mesaj forțează UE să meargă în direcția dorită de Donald Trump și să accepte creșterea cheltuielilor de înarmare.
Alocările de 5% pentru apărare depind de starea economiei
„Nu cred că multe națiuni se vor angaja în avans la 5%, deoarece o mare parte din ritmul în care poți merge depinde mult de modul în care se desfășoară economiile tale”, afirmă Karen Pierce, fost ambasador al Regatului Unit în SUA.
Decenii de reduceri bugetare de după Războiul Rece i-au lăsat pe europeni să caute bani suplimentari pentru a-și reface armatele. Este cu atât mai urgent cu o Moscova beligerantă care adoptă cea mai ostilă postură de la prăbușirea Uniunii Sovietice, iar Washingtonul amenință că va retrage angajamentele sale de securitate față de Europa.
Solicitările lui Trump divizează statele NATO
Cererea lui Trump împarte națiunile europene ale alianței în trei grupuri, afirmă Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, care este acum la Consiliul European pentru Relații Externe.
Un „grup relativ mic”, care include națiunile baltice și Polonia, cheltuiește deja mult peste cei 2% din PIB conveniți pentru apărare și este gata să „plătească prețul” pentru a-i face pe plac lui Donald Trump, spune Grand.
Potrivit lui Giedrimas Jeglinskas, un alt fost secretar general adjunct al NATO, care acum conduce Comisia pentru securitate și apărare națională a parlamentului lituanian, cifra de 5% nu este „atât de sălbatică”. „La frontiera de est a NATO, cred că are sens”, a spus el.
Un al doilea grup cuprinde țări precum națiunile nordice și Marea Britanie. Bugetele lor de apărare sunt peste 2% din PIB și sunt „dispuși să se uite la ținte de 2,5, 3 sau chiar 3,5%, pentru că este în concordanță cu analiza lor asupra situației geopolitice”, a spus Grand. Cu toate acestea, a adăugat el, „nu vor spune orbește da la cheltuieli de 5 la sută”.
Un al treilea grup – „cel mai mare”, conform Camillei Grand – este mai reticent în a crește dramatic cheltuielile din motive bugetare sau din cauza percepției lor asupra contextului geopolitic.
Belgia, aflată în prezent la 1,3% din PIB, s-a angajat să ajungă la 2,5% până în 2034. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni – un aliat apropiat al lui Trump a cărui țară cheltuiește doar 1,57 din PIB pentru apărare – și-a propus planuri de a atinge ținta NATO de 2% în 2027 și nu în 2028.
Diviziunile profunde în privința cheltuielilor ar putea duce în cele din urmă la resentimente ale celor care cheltuiesc mult față de cei care nu fac asta, au avertizat mai mulți diplomați din UE.
Cheltuielile vor crește; dar va face față industria europeană?
Este clar că direcția de deplasare este pentru niveluri mai mari de cheltuieli pentru apărare. A spus-o și secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a avertizat deja că noua țintă de cheltuieli a Alianței va fi „la nord de 3%”.
Dar satisfacerea cererii de 5% a lui Donald Trump ar ridica probleme uriașe pentru industria de apărare europeană și americană, care nici azi nu poate livra imediat sisteme antiaeriene, tancuri, avioane și obuze de artilerie.
„Dacă am cheltui 5% pentru apărare astăzi, industria europeană nu ar fi capabilă să absoarbă acești bani. Trebuie să ne gândim la asta”, a declarat ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, reporterilor la Varșovia luna trecută.
Această îngrijorare depășește Europa.
„Vorbim mult despre cei 2%, dar sunt mult mai îngrijorat de capacitatea industrială de a absorbi tipul de investiții care trebuie făcute”, a declarat ministrul canadian al inovației, științei și industriei, François-Philippe Champagne, în timpul unei vizite la Washington, la începutul acestei luni.
În timpul vizitei, Champagne și ministrul canadian al Apărării, Bill Blair, au îndemnat Statele Unite să încerce să plaseze cheltuielile pentru apărare în contextul mai limitat al ceea ce poate face industria în acest moment.
Deși Trump nu menționează acest lucru, SUA se confruntă cu probleme similare. Cheltuiește aproximativ 3,4% din PIB pentru apărare, iar producătorii săi de arme se confruntă deja cu probleme de capacitate de a îndepli cerințele de achiziție ale Pentagonului și ale aliaților.
Industria americană ar avea nevoie de bugete anuale de 1,5 trilioane de dolari pentru a-și dezvolta capacitățile de producție pentru a putea asimila comenzi pe măsura unor alocări naționale de 5%, potrivit Centrului pentru Evaluări Strategice și Bugetare.
Apărare, apărare – dar fără reduceri de bunăstare
Multe țări NATO se confruntă cu limite bugetare. Chiar și Estonia și Lituania au spus că nu vor putea crește cheltuielile la 5% din PIB fără fonduri UE. Polonia, Italia și alții doresc o modificare a regulilor UE, astfel încât să poată crește bugetele de apărare fără a încălca limitele deficitului și datoriei blocului.
Chiar și un obiectiv de 3 la sută ar necesita o mulțime de bani în plus.
Pentru Franța – care are în prezent un buget de apărare de 50,5 miliarde de euro, puțin peste 2% din PIB – adăugarea unui punct procentual din PIB ar însemna încă 30 de miliarde de euro anual pentru armată. În prezent, bugetul Franței înregistrează un deficit de până la 6,6% din PIB în 2025, mai mult decât dublu față de standardul UE.
Mark Rutte a oferit o soluție: statele europene să redirecționeze „o mică parte” din cheltuielile pentru pensii, sănătate și securitate socială către armată.
Argumentul este că războiul ar costa mult mai mult și ar da peste cap stilul de viață al Europei mult mai dramatic decât reducerea ușoară a cheltuielilor sociale acum. Până acum, puține țări acceptă ideea lui Mark Rutte.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare la 4% din PIB, încă sub pragul lui Trump, ar însemna o realocare de până la 6% a cheltuielilor publice, a calculat agenția de credit Moody’s într-o analiză a celor mai mari șase economii ale Europei.
„Deoarece cotele de impozitare sunt deja ridicate în Europa, probabil că vor trebui făcute ajustări ale cheltuielilor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca electoratele să susțină aceste tipuri de ajustări”, a scris agenția.
Se așteaptă ca reducerea cheltuielilor sociale să fie greu de realizat. „Sunt de acord să cheltuiesc 2%, dar nu trebuie să mă forțați să reduc serviciile de sănătate”, a spus ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani. „Mai întâi ajungem la 2, apoi vorbim despre 3”.
Chiar și țările de la granița Rusiei sunt reticente. Potrivit ministrului lituanian al apărării, Dovilė Šakalienė: „Luarea anumitor măsuri de austeritate, reducerea cheltuielilor cu educația, sănătatea și afacerile sociale pentru a finanța apărarea, nu este o soluție durabilă”.
(Citește și: ”UE analizează posibilitatea de-a relaxa regulile bugetare – cheltuielile pentru apărare ar putea să nu fie adăugate la deficit”)
***
Urmărește-ne pe Google News
