Studiu KAS: Starea de spirit a românilor, în prag de alegeri – principalele percepții care produc frustrarea

Starea de spirit a românilor înainte de alegerile prezidențiale este sumbră, variind între îngrijorare (orașele mari), depresie (orașele medii sau mici) și disperare (rural), conform concluziei cercetării calitative efectuate de sociologul Barbu Mateescu, la comanda Fundației Konrad Adenauer.

„Frustrarea cu privire la lipsa de calitate a serviciilor furnizate de către stat este la cote extrem de înalte, reprezentând unul dintre motivele principale pentru nemulțumirea generală, mai constată analiza rezultate din discuții în focus grupuri.

Analiza evidențiază decuplarea tot mai mare dintre guvern și cetățeni, scăderea calității serviciilor publice și scăderea percepută a profesionalismului în instituții-cheie precum asistența medicală și educația.

(…) Participanții și-au exprimat dorința de a avea un președinte care să pună interesele țării mai presus de influențele externe, să reflecte valorile poporului și să conducă cu integritate. Mulți au făcut apel la o schimbare culturală în politică și au pledat pentru noi lideri care să fie liberi de clientelism și corupție. În plus, valorile conservatoare precum patriotismul și credința au fost subliniate în zonele rurale ca fiind componente importante ale identității naționale și ale direcției viitoare”, concluzionează Barbu Mateescu. . 

Principalele concluzii prezentate în analiză:

• Alegerile parlamentare nu au dus la „încărcarea” cu legitimitate a clasei politice, aceasta fiind văzută în continuare cu ostilitate. Votul de pedepsire sau schimbare va defini alegerile prezidențiale de peste câteva luni.

• Sentimentul conform căruia „România e un sat fără câini” este semnificativ mai puternic decât în urmă cu un an. O așteptare puternică de la următorul președinte constă în schimbarea ethos-ului administrației publice.

• Față de acum un an, funcția de reprezentare a președintelui este și mai importantă în conștiința publică, dispărând însă atu-ul validării de către vest. Participanții doresc un președinte care să apere interesele României în mod activ și repetat.

• Mesajele conservatoare/antiglobaliste sunt semnificative pentru o parte minoră numeric a participanților. Bătălia electorală din 2025 se va duce în principal pe alte coordonate, identificate în paragrafele precedente. România se află mai jos pe piramida lui Maslow decât țările occidentale în care dezbaterile ideologice sunt cele fundamentale.

• Cercetarea de acum un an conținea următoarea concluzie: „Este imposibilă emiterea unui prognostic credibil cu privire la rezultatul unei confruntări electorale între un reprezentant al clasei politice actuale și un candidat populist și dinamic, cea dintâi fiind puternic erodată.” În acest moment situația a trecut printr-o clarificare, clasa politică având nevoie de un candidat foarte energic, carismatic și creativ pentru a ține pasul cu naționalismul populist.

Raportarea generală față de România și față de guvernare

• Participanții din marile orașe sau suburbiile lor resimt un șoc cu privire la ceea ce ei percep ca fiind dispariția consensului pro-Vest, fiind în consecință confuzi și îngrijorați: „Suntem într-un moment de cotitură” (bărbat, 20 de ani, Ilfov). „[Direcția în care se îndreaptă România] poate să fie o direcție bună sau mai puțin bună în funcție de alegerile prezidențiale” (femeie, 31 de ani, oraș mare).

• Prin contrast, în localitățile mai mici domină lipsa de satisfacție (în mediul urban) sau o frustrare puternică (în mediul rural). Exasperarea se corelează invers cu mărimea localităților și cu nivelul veniturilor. „N-aș vrea să zic [să facem] o revoltă, dar nu avem ce face. Nu avem alte soluții. E nevoie de o schimbare politică.” (femeie, 41 de ani, Moldova rurală). „Mergem din rău în mai rău dacă nu se face o schimbare la guvernare” (femeie, 40 de ani, Muntenia rurală).

• În special în mediul rural dar și în rândul bărbaților aflați la vârsta de mijloc predomină percepția că situația României este într-o constantă degradare. Trecutul este, în consecință, glorificat. Paseismul a devenit, pentru mari părți din populație, prisma principală de raportare la propria viață: „Nimic nu merge bine în țara asta. De la an la an, lucrurile se duc, ne scufundăm într-o gaură.” (bărbat, 46 de ani, Moldova rurală) „Cred că toți am ieși [în stradă] pentru un trai mai bun și cred că toți ne-am săturat să ni se spună că o ducem cel mai bine din ultimii 30 de ani. Da, de la 50 de mărci salariul minim pe economie sau cât era în anii ’90 am ajuns acuma la 300-400 de euro dar puterea de cumpărare este mult mai mică acum decât atunci.” (bărbat, 46 de ani, Transilvania rurală).

Nivelul de trai

1.În funcție de mărimea localității existența inflației este fie notată fără ca subiectului să i se acorde importanță (orașele mari), reprezintă un subiect autentic de îngrijorare (orașele mici și medii) sau este tema principală de interes și emoție (mediul rural autentic, adică excluzând suburbiile).

• „Unul din părinții mei, după 45 de ani de muncă, are pensia 1800 lei. Cu rata actuală a inflației e o mizerie.” (bărbat, 32 de ani, Muntenia rurală).

• „Am patru copii. Până acum trei săptămâni luam cu 500 lei mâncare pentru trei zile, acum doar pentru două zile. Și nu pun altceva în coș.” (femeie, 40 de ani, Moldova rurală).

• „De la câștig pornesc toate nemulțumirile. Dacă ar crește salariul odată cu prețurile n-ai simți nimic. Hai să aliniem salariile cu Uniunea Europeană.” (bărbat, 43 de ani, Moldova rurală) „Salariile înghețate, pensiile înghețate dar prețurile la toate, la alimente, la carburanți, au crescut. Deci mergem spre un colaps economic (..) Au crescut facturile, gazul, lumina. Noi nu mai avem deloc putere financiară.” (femeie, 41 de ani, Moldova rurală).

2.În localitățile mici și medii din Vechiul Regat scăderea nivelului de trai percepută de către participanți are mai multe modalități de exprimare. Printre acestea se află dorința măririi numărului locurilor de muncă (ceea ce ar putea permite câștiguri mai mari decât salariul minim pe economie primit de către marea majoritate a participanților la cercetare).

3.Participanții au menționat printre motivele erodării nivelului de trai și alte elemente de natură indirectă precum împrumuturile cu dobândă variabilă (Muntenia urbană) sau costul întreținerii unui autoturism (România rurală), acest ultim element mărind impactul creșterilor în prețul benzinei asupra bugetului familial.

”O Românie care nu e condusă de români sau pentru români”

O percepție larg răspândită în rândul românilor paseiști dar nu numai este cea conform căreia destinul național este decis de către entități din afară. O serie de factori încurajează dezvoltarea acestei percepții, unul important fiind prestația actualului președinte și actualului prim-ministru în plan extern. Impactul indirect este aprecierea atitudinilor naționaliste, de tip „Romania first” / „Let’s make Romania great again”:

• „Tot ce s-a realizat în 1989 s-a dat cu piciorul. Tot ce a avut România s-a dat în afară, suntem conduși doar din afară, tot ce avem aici e pur ornamental, doar executanți. (..) Nu se vor oameni deștepți care să ne conducă, se vor oameni care să fie manipulați, ușor manevrați, care să nu comenteze”. (femeie, 41 de ani, Moldova rurală).

• ” [Vesticii] ne vor o țară de consum, ne vor o țară de desfacere.” (bărbat, 46 de ani, Moldova rurală).

• „Cei care ne conduc așteaptă de la Uniunea Europeană un telefon, o directivă, o linie trasată de a merge undeva sau spre cineva. Nu pot să hotărască singuri. Niciodată.” (bărbat, 53 de ani, Transilvania rurală).

• „Nu mai e țara noastră” (bărbat, 40 de ani, oraș mare).

Deținătorii puterii politice

• Ca și anul trecut, se remarcă existența unui hău între clasa politică și cei pe care îi reprezintă. Deși tocmai au avut loc alegeri parlamentare la care prezența a fost înaltă, cetățenii afirmă în mod repetat că nu sunt reprezentați sau că partidele nu guvernează pentru popor ci pentru alții. Acest aspect produce aparent dezangajare și pesimism, în realitate potențând mesajele electorale anti-sistem.

• Calitatea liderilor politici este criticată masiv. Între ce poate livra clasa politică și ce doresc cetățenii există un deficit consistent de pricepere și performanță.

• Un motiv de nemulțumire îl reprezintă starea gravă a bugetului, cunoscută în special în orașele mari dar și în Moldova rurală. Acest aspect fundamentează percepția că politicienii nu au cunoștințele necesare pentru a guverna țara și este un atuu pentru forțele de opoziție.

Statul vs. cetățenii

• Aparatul de stat este considerat excesiv de politizat, ceea ce reduce atât eficiența sau calitatea serviciilor furnizate către cetățeni, cât și încrederea cetățenilor în status quo.

• Birocrația este percepută drept excesivă, procedurile alambicate complicând inutil viața cetățenilor.

• Erodarea calității angajaților statului poate reprezenta atât o manifestare a paseismului menționat în paginile precedente dar și o evaluare (corectă) a unui fenomen autentic, cercetări din alte domenii fiind necesare pentru clarificare.

• Participanții au identificat numeroase decizii ce au afectat categorii socio-profesionale sau demografice anume, decizii luate într-un mod incorect sau nepotrivit, și care în consecință au făcut mai mult rău decât bine. (Familiile monoparentale au ieșit în evidență în mod special drept o categorie care suferă datorită lipsei de susținere din partea statului).

• Indiferent de domeniul în care activează, angajații statului sunt percepuți de către cetățeni drept dezinteresați de calitatea propriei munci și lipsiți de empatie.

• Nevoia de transparență este prezentă în rândul clasei de mijloc și a celor cu venituri peste medii, care resimt puternic sumele plătite la stat sub formă de impozite.

• Există în consecință o nevoie majoră de reguli, ordine și disciplină care să compenseze haosul existent/perceput. O rază de speranță este reprezentată de Ilie Bolojan, ale cărui atitudine, trecut în Oradea/Bihor precum și recente acțiuni pentru reducerea personalului Senatului au avut ecouri pozitive în câteva focus-grupuri.

• Lipsa de eficiență a statului în mai multe domenii este atât de impresionantă pentru participanți că aceștia ajung să blameze conspirații, jocuri de culise și alte entități obscure pentru neajunsurile administrative.

Sistemul public de Educație

• Lipsa de consistență a proiectelor politice: Schimbările frecvente în politica educațională, determinate de schimbările de miniștri, sunt văzute ca un factor negativ care împiedică dezvoltarea unui sistem coerent și eficient.

• Inegalitate între școli: Există o inegalitate semnificativă între școli, în special între cele din mediul urban și cele din mediul rural, în ceea ce privește resursele și implicarea profesorilor. Elită își trimite copiii la școli private.

• Corupție: Corupția este o problemă majoră, în special în universitățile din afara orașelor mari.

• Utilizarea social media: Există o nevoie resimțită de o educație mai bună în utilizarea rețelelor sociale, mai ales în contextul rezultatelor din alegerile prezidențiale.

Valorile pe care speră să le întruchipeze președintele

• Clasa politică, în special cei aflați la guvernare, este epuizată. Apetitul pentru schimbare în genere și pentru o figură nouă în particular este major.

• Precum în cercetarea de anul trecut, dar în mod mai accentuat, participanții au descris practic în unanimitate un președinte radical diferit de cel actual. De exemplu, redarea sentimentului de putere/reprezentare este extrem de importantă în acest moment. În focus grup-ul din Moldova rurală, cererea unui participant („[viitorul președinte] să nu stea aplecat”) a fost apreciată în mod unanim de colegii de discuție, starea de spirit în alte regiuni și medii de rezidență fiind identică.

• Participanții doresc un președinte implicat, dinamic și comunicativ. Acest set de atribute este văzut în legătură directă cu reformarea statului și, în consecință, cu integritatea morală, o doleanță exprimată în toată țara dar mai ales în orașele mari și în suburbiile lor.

• Valorile conservatoare precum patriotismul sau credința în Dumnezeu au fost menționate mai ales în Moldova rurală și într-o oarecare măsură în Muntenia.

(Citește și: România, Franţa, Germania şi alte 9 state, apel către Comisie pentru contracararea interferenţelor străine în alegerile din UE)

****