Ministerul de Finante a acoperit deja, după primele șase săptămâni luni din 2025, aproximativ 17% din necesarul brut de finantare al Guvernului din acest an, care se ridică la 231 de miliarde de lei. În termeni nominali, Guvernul Ciolacu 2 a împrumutat de pe piețe, interne și externe, puțin circa 39,5 miliarde de lei, adică aproape 8 miliarde de euro.
În cutuma anilor trecuți, Guvernul a ieșit pe piețele externe la început de 2025 pentru a atrage finanțare, după publicarea și adoptarea bugetului în Guvern. Condițiile de piață și de lichiditate nu au fost dintre cele mai prielnice, în condițiile în care oferta a avut loc într-o zi marcată de volatilitate pe piețele financiare internaționale ca urmare a deciziilor tarifare ale administrației Trump. Asta a avut și un relativ efect negativ asupra sumelor înaintate de investitori.
Împrumuturile externe au reușit totuși să detensioneze piața titlurilor de stat în lei, unde costul de finanțare pe 10 ani (piața secundară) a scăzut cu circa 50 de puncte de bază (0,5%) în ultimele săptămâni, la 7,5%.
„Suma atrasă ar trebui să fie suficientă pentru a trece peste perioadă incertă până la alegerile prezidențiale, programate în luna mai, după care Ministerul de Finanțe este așteptat să vină cu măsuri de consolidare fiscală mai curajoase, în special pe partea de venituri bugetare. Cu toate acestea, riscul unei retrogradări a ratingului suveran sub nivelul recomandat investițiilor – din cauza amânării consolidării fiscale sau a unor măsuri fiscale insuficiente – a ținut mai departe investitorii, ceea ce s-a reflectat în spread-urile mai mari comparativ cu ultima emisiune de eurobonduri”, arată analiștii Erste Bank într-un raport.
Finanțele au acoperit 8,6% din necesarul de finanțare din 2025 prin împrumuturile externe din 3 februarie, în sumă de aproximativ 20 de miliarde de lei
Cererea investitorilor internaționali la împrumutul extern din 3 februarie a fost mult redusă comparativ cu împrumuturile externe din debutul lui 2024, la 4,8 miliarde de euro pentru cele două tranșe de obligațiuni în euro (pe 5 ani – scadența 2030 – și 9 ani – scadența 2034), respectiv 2,6 miliarde de dolari pentru obligațiunile în dolari cu scadența 12 ani (2037).
Cererea mai mică a împins costurile de îndatorare în sus, cu circa 100-120 (1,00-1,20%) de puncte de bază la titlurile în euro și cu aproximativ 120-130 de puncte de bază (1,20-1,30%) în plus la titlurile în dolari, comparativ cu împrumuturile externe din ianuarie și februarie 2024. Cu toate acestea, împrumuturile în euro s-au cifrat, pe fiecare scadență, la 1,4 miliarde de euro, iar prin dolari împrumutul a fost de 1,25 miliarde.
Dobânzile finale efective au fost următoarele: la euro România a plătit 6,4% pentru 9 ani și la dolari 7,5% pentru 12 ani.
Împrumuturile externe au dezghețat piața internă, unde dobânzile au scăzut ușor. Planul de finanțare al Guvernului
Acest împrumut extern a fost amânat de procesul mai îndelungat de elaborare a bugetului, care a trebuit să respecte de o manieră credibilă traiectoria fiscală pe termen mediu agreată cu Comisia Europeană prin planul fiscal-bugetar structural 2025-2031.
Comparativ, în ianuarie 2024, Guvernul a împrumutat 4 miliarde de dolari prin două emisiuni externe de obligațiuni denominate în dolari, pe 5 și 10 ani, cu subscrieri mai mult decât solide de 15,5 miliarde de dolari la dobânzi mai mici. Acest lucru este explicat de cererea ridicată de atunci, care a permis acceptarea bid-urilor cu cele mai scăzute dobânzi.
Planul de finanțare al Guvernului: 85 de miliarde credite externe și 146 miliarde de lei credite domestice. Împrumuturi interne de 17 miliarde de lei în primele 6 săptămâni din 2025
Pentru tot anul 2025, Guvernul intenționează să atragă de pe piețele externe echivalentul a circa 13 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că va mai avea cel puțin două emisiuni de titluri pe piețele internaționale. Ar putea fi emise și noi obligațiuni în yeni japonezi prin așa-numitul program Samurai, introdus pentru diversificarea surselor de finanțare și reducerea riscului valutar.
Statul schimbă strategia și se îndreaptă mai mult spre populație pentru finanțarea deficitului: vrea 40 de miliarde în 2025
În ianuarie, acest exces de lichiditate s-a ridicat în medie la aproximativ 24,48 miliarde de lei, în creștere după mai multe luni de scădere considerabilă, de la 39,5 miliarde de lei în septembrie la 18,3 miiliarde de lei în decembrie. Aceștia sunt bani pe care băncile îi plasează zilnic la dobânda de 5,5% a BNR.
Acest excedent de lichiditate din bănci este principala sursă de finanțare a agenților economici și a gospodăriilor ce formează economia reală. Totodată, excesul de lichiditate din bănci este principala sursă pentru finanțarea internă a deficitului bugetar, care în 2024 s-a cifrat la 8,6% din PIB, iar în acest an ar trebui să fie redus la 7% din PIB. Deficitul de 7% din PIB este echivalentul a 134 miliarde de lei.
Acest surplus de lichiditate ar urma să se reumfle în final de februarie și martie, grație unor plăți de principal ale Guvernului către investitori din piața internă în valoare de 13,73 miliarde de lei în finalul acestei luni. Vorbim exclusiv despre plata unor împrumuturi luate din 2014 încolo, dar aici este inclusă și plata a două împrumuturi luate de la bănci în lunile martie și noiembrie a lui 2024, în valoare cumulată de 1,51 miliarde de lei, la dobânzi de circa 6%.
Guvernul va pompa, pe net, lichiditate în piață în luna februarie
Chiar dacă va absorbi din această lichiditate în exces, Ministerul de Finanțe va pompa cel mai probabil, pe net, câteva miliarde bune în piață. Februarie este per total a doua cea mai importantă lună din acest an din punctul de vedere al dimensiunii plăților guvernamentale în contul serviciului datoriei publice, după noiembrie, când Guvernul va face plăți de principal către finanțatori de aproape 16 miliarde de lei. Pe întreg anul 2024, Guvernul a plătit aproape 96 de miliarde de lei în contul serviciului datoriei publice (rate de capital).
Totodată, în 2025, Ministerul Finanțelor va face plăți în contul titlurilor de stat destinate populației Fidelis și Tezaur în sumă totală de 24,5 miliarde de lei, un record. Acestea reprezintă scadențe ale Guvernului în contul titlurilor de stat pentru populație emise în anii anteriori.
Dobânzile percepute României sunt în continuare cele mai mari din Europa. Din cauza deficitului bugetar tot mai mare și al modului în care este văzută clasa politică românească în afară, prin prisma indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute, investitorii penalizează debitorul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară care se traduce prin dobânzi mai mari. O altă cauză a dobânzilor mai ridicate este inflația, care în România este încă mare comparativ cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est.
Împrumuturile s-au ridicat la 252 miliarde de lei în 2024, o sumă record
România va râmâne dependentă de finanțare externă în următorii ani, în care Guvernul este așteptat să reducă lent deficitul, pe parcursul următorilor 7 ani. Doar anul trecut, Guvernul a împrumutat 252 miliarde de lei.
Totodată, pe măsură ce PIB-ul va crește și fondurile europene vor rămâne la fel la nivel nominal, aceste fonduri vor scădea ca procent în PIB. Asta înseamnă că Guvernul va avea nevoie de noi resurse financiare, mai ales după 2026 când banii din PNRR nu vor mai intra în vistieria statului.
Potrivit unor calcule ale Erste Group Research, procentul în PIB al banilor europeni care vor intra în România va scădea de la 3,5% în 2022 la 1,5% în 2029.În același timp, fondurile pentru agricultură vor rămâne constante ca procent în PIB la peste 2,5% pe orizontul acestui deceniu.
(Citește și: ”Statul schimbă strategia de împrumut și se orientează spre banii populației – fapt care arată saturația surselor instituționale. Șeful Trezoreriei: vizăm 40 mld. în 2025”)
***
Urmărește-ne pe Google News
