Guvernul României are vârfuri majore de scadențe la plata datoriei interne în lunile februarie, iulie și noiembrie ale acestui an, conform datelor de la Banca Națională a României (BNR) privind emisiunile de titluri de stat aflate în circulație, analizate de Cursdeguvernare.ro.
Cumulat, scadențele interne din acest an pe titlurile emise prin intermediul pieței primare, administrată de BNR, se ridică la 58,28 miliarde de lei, acestea fiind plăți care se vor face exclusiv în contul serviciului datoriei publice interne. La acestea se adaugă scadențele externe și scadențele pe titlurile de stat Fidelis și Tezaur, care în acest an sunt substanțiale.
Notă: În suma totală de 58,28 miliarde de lei a scadențelor interne din acest an este inclusă și o scadență de 767,32 milioane de lei care a fost plătită în data de 29 ianuarie. Totodată, aici nu sunt incluse alte sume care au fost plătite în ianuarie, de exemplu scadențe la titlurile pentru populație Tezaur.
Scadențele mari pot duce la o atenuare a costurilor de îndatorare din economie
Aceste vârfuri scadențare ale Guvernului sunt relevante nu doar pentru că ele reprezintă sume ce trebuiesc plătite de Ministerul Finanțelor, ci și pentru că (1) ele reprezintă valuri de bani care sunt introduși de guvern în sistemul bancar (marii finanțatori ai deficitului de finanțare al României și al economiei), bani care devin ulterior lichiditate excedentară – adică sume pe care băncile le pot împrumuta mai departe, ori către populație și firme, ori înapoi către Guvern.
Acest lucru este relevant deoarece, când lichiditatea excedentară din piața monetar-bancară este abundentă, se poate manifesta o tendință de relaxare a condițiilor financiare din economie și a standardelor de creditare, precum și o scădere a dobânzilor anuale efective (DAE), relevante la contractarea de noi credite.
O astfel de scădere a dobânzilor, care se resimte și asupra costurilor suverane de îndatorare și asupra dobânzilor ROBOR, stimulează economia și consumul pe credit și implicit veniturile bugetare ale Guvernului.
De asemenea, din moment ce vârfurile de scadență ale Guvernului reprezintă plăți către finanțatori care se fac exclusiv prin contractarea de datorie nouă, ele au impact asupra ritmului de îndatorare al Guvernului într-un an calendaristic. De exemplu, în contextul unor împrumuturi mai slabe pe piața internă în ultimele 2-3 luni raportat la media istorică, Guvernul ar putea folosi sume aflate în buffer (instrument cheie cu rol de rezervă financiară în valută pentru managementul datoriei publice) pentru scadențele mari din final de februarie, în cazul în care nu va face un împrumut extern în debutul lunii.
Scadențe substanțiale pe Fidelis și Tezaur în 2025
Deficitul bugetar pentru anul 2025 se cifrează la 7% din PIB, adică un deficit nominal ce trebuie finanțat de 133,3 miliarde de lei. La această sumă, ce trebuie împrumutată din piețe, se adaugă plățile de principal în contul datoriei publice.
Dacă cheltuielile cu dobânzile (care vor ajunge la 50 de miliarde de lei în acest an) sunt plătite de la buget, sumele care sunt plătite într-un an în contul scadențelor lunare ale Ministerului de Finanțe sunt plătite din împrumuturi, sau, în cazuri excepționale, din buffer.
Pe datele curente privind titlurile de stat interne aflate în circulație, atât în euro cât și în lei, marile vârfuri scadențare ale Guvernului vor fi în:
- februarie, cu 13,73 miliarde de lei,
- iulie, cu 11,36 miliarde de lei,
- noiembrie, cu 15,89 miliarde de lei.
La acestea se adaugă, în acest an, scadențe de eurobonduri în sumă de 11,9 miliarde de lei, precum și scadențe cumulate la titlurile de stat destinate populației Fidelis și Tezaur în sumă totală de 24,5 miliarde de lei, un record.
Per total, conform datelor Ministerului Finanțelor, necesarul de finanțare pentru rostogolirea datoriei se ridică la (cel puțin) 97 de miliarde de lei în 2025.
(Citește și: ”ECOFIN a aprobat Planul Bugetar-structural al României – Start oficial pentru reducerea deficitului la 3% din PIB”)
***
Urmărește-ne pe Google News
