Ambasadorii UE au aprobat miercuri aderarea României la spațiul Schengen și cu frontierle tereste, începând cu 1 ianuarie 2025. Aderarea a fosta agreată în Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER) și urmează să fie oficializată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) care se va reuni pe 12 decembrie.
Anunțuri despre cest eveniment au fost făcute, aproape simultan, de președintele Klaus Iohannis și de premierul Marcel Ciolacu pe Facebook.
În urmă cu o zi, marți, Parlamentul European a adoptat o rezoluție potrivit căreia ”Consiliul trebuie să o ia o decizie fără întârziere cu privire la aderarea Bulgariei și a României ca membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen”.
În proiectul de rezoluție adoptat, Parlamentul consideră că ”există consecințe negative directe care decurg din amânarea continuă a aderării depline a Bulgariei și a României la spațiul Schengen pentru cele două state membre, dar și pentru Uniune în ansamblul său”.
În Schengen, după 17 ani de la aderarea la UE
România este membră UE de la 1 ianuarie 2007, iar primul termen pentru aderarea la Schengen a fost fixat pentru 2011.
Finalizarea procesului de evaluare Schengen pentru Bulgaria și România și gradul de pregătire a celor două țări pentru a pune în aplicare toate dispozițiile acquis ului Schengen au fost confirmate de către Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011.
Anterior, România a trecut prin șapte rapoarte de evaluare Schengen. Concluzia a fost că țara noastră era în mare parte pregătită în privința implementării acquis-ului Schengen, însă Franța și Germania au cerut amânarea aderării României și Bulgariei invocând problemele din justiție constatate de Comisia Europeană în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
În septembrie 2011, Președinția Consiliului a prezentat o propunere pentru punerea în aplicare parțială a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, și anume eliminarea controalelor numai la frontierele interne maritime și aeriene, luând în considerare adoptarea unei decizii separate, într-o etapă ulterioară, cu privire la frontierele terestre.
Între 2011 și 2019, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în ciuda apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și din partea Parlamentului European.
În mai 2022, Comisia Europeană relua recomandarea ca Bulgaria, România și Croația să fie admise în spaţiul Schengen. Ministrul Afacerilor Interne de la acel moment, Lucian Bode, anunța că România va solicita o evaluare voluntară. Rezultatul evaluării tehnice a fost unul pozitiv, dar parlamentul Țărilor de Jos a adoptat o rezoluție care stipula că țara nu trebuiw să voteze pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.
În 2023, România a încercat să repună pe masa Consiliului JAI decizia de aderare, lovindu-se de opoziția Austriei.
Pe 31 decembrie 2023, Consiliului UE a decis că controalele la frontierele interne aeriene şi maritime pentru România și Bulgaria vor fi ridicate, urmând să se convină ulterior cu Austria asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre.
(Citește și: ”Parlamentul European cere Consiliului să decidă ”fără întârziere” aderarea deplină la Schengen a României și Bulgariei”)
***