Franța a propus un plan de salvare a cândva puternicei industrii chimice europene, aflată în plin declin, scrie Politico.
Și România se confruntă cu nevoia de a reconstrui acest sector, în condițiile în care prăbușirea industriei chimice a făcut ca aceasta să genereze aproape 40% din deficitul comercial, cererea fiind satisfăcută din importuri.
Cândva una dintre bijuteriile producției europene, sectorul chimic a fost afectat de o criză profundă în ultimii ani, cel puțin parțial din cauza creșterii explozive a costurilor energiei. Criza a atins apogeul anul trecut când chiar și gigantul german BASF a anunțat că va face o investiție de mai multe miliarde în China, considerând că mediul de afaceri din Europa a devenit prea dificil.
Pentru a menține afacerile în Europa, Parisul dorește ca Uniunea Europeană să declare 15 compuși chimici esențiali drept „strategici”, urmând exemplul politicilor UE deja aplicate în domeniul materiilor prime și al medicamentelor.
Scopul este protejarea sectorului pentru a asigura autosuficiența Europei în producția de substanțe chimice utilizate în diverse industrii, de la fabricarea îngrășămintelor până la producția de materiale plastice.
Scădere de 12% a industriei chimice europene între 2019 și 2023
Franța, unul dintre cei mai mari producători de substanțe chimice la nivel mondial, avertizează că sectorul se confruntă cu o „criză majoră”, menționând o scădere de 12% a producției între 2019 și 2023, pe care o atribuie creșterii costurilor energiei și „concurenței acerbe sau chiar neloiale din partea țărilor non-UE.”
„Doar în sectorul petrochimic, până în 2035, aproximativ 20 de instalații de cracare cu abur ar putea fi închise, afectând 50.000 de locuri de muncă, dacă nu se iau măsuri colective,” se arată în proiectul de propunere obținut de Politico.
Propunerea legislativă, denumită „Legea Substanțelor Chimice Critice,” ar desemna 15 molecule drept „strategice,” incluzându-le într-un program de „proiecte strategice” ale UE, facilitând astfel accesul la finanțare. Această inițiativă se inspiră din Legea Materiilor Prime Critice, care permite proiectelor strategice să beneficieze de proceduri mai rapide de aprobare și sprijin financiar suplimentar, precum și din Legea Medicamentelor Critice.
Aceste molecule „strategice” sunt esențiale pentru alte industrii, substanțe precum amoniacul și metanolul sprijinind agricultura și energia, iar etilena, propilena, butadiena și benzenul fiind vitale pentru industria petrochimică.
Europa este al doilea cel mai mare producător de substanțe chimic după China
Franța este al doilea cel mai mare producător de substanțe chimice din Europa, după Germania, cu o cifră de afaceri de 108,5 miliarde de euro în 2023, conform Consiliului European al Industriei Chimice (CEFIC). Europa este, la rândul său, al doilea cel mai mare producător de substanțe chimice din lume, după China.
Conform propunerii, legea ar trebui, de asemenea, să creeze scheme de sprijin pentru uzinele chimice care au nevoie de investiții pentru decarbonizare și modernizare, precum și pentru instalațiile a căror închidere ar „periclita suveranitatea europeană.”
Legea reprezintă o „oportunitate de a recunoaște această tranziție [verde] necesară și de a sprijini liderii în acest domeniu,” a declarat Noémie Jégou, responsabilă de politica chimică la Biroul European de Mediu (EEB), subliniind contribuția sectorului cu consum intensiv de energie la schimbările climatice. „Dar trebuie să ne asigurăm că prioritățile strategice se concentrează pe substanțe chimice netoxice și curate și că acestea nu vin în detrimentul sănătății umane și al mediului.”
CEFIC, la rândul său, a salutat preocuparea Franței pentru industria chimică — dar a precizat că este nevoie de mai multă muncă pentru a „rafina și confirma că aceasta este abordarea corectă.”
Competiția din sectorul chimic
În ultimii ani, sectorul chimic a cunoscut reduceri constante de locuri de muncă, cel mai recent exemplu fiind Dow. Luna trecută, CEFIC a avertizat că industria chimică europeană este la un „punct de cotitură”: peste 11 milioane de tone de capacitate de producție vor fi închise, afectând 21 de situri industriale majore.
Franța subliniază diferențele de costuri ale energiei și materiilor prime între UE și alte regiuni industriale, cauzate în mare parte de creșterea prețurilor la gaze după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Documentul menționează, de asemenea, concurența „uneori neloială” a producătorilor din afara UE — dând ca exemplu industria europeană a policlorurii de vinil (PVC), aflată în dificultate – și o contracție a piețelor de desfacere pentru produsele chimice, precum industria auto.
Președintele Asociației Industriei Chimice din Germania, Markus Steilemann, a acuzat Bruxelles-ul că „reglementează Europa până la stagnare,” descriind UE drept „epicentrul birocrației.”
Și Franța sugerează necesitatea simplificării normelor verzi ale UE, solicitând ca noile legi privind siguranța substanțelor chimice și substanțele chimice persistente („forever chemicals”) să „țină cont de competitivitatea industriei chimice europene.” De asemenea, produsele chimice importate din afara UE ar trebui să „respecte standardele ridicate ale UE privind protecția mediului și a sănătății umane,” se arată în document.
(Citește și: ”Deficitul comercial a urcat în 2024 cu 15%, până la 33,4 mld. euro. Îndustria chimică și semifabricatele au produs 60% din deficit”)
***
Urmărește-ne pe Google News
