Încrederea managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală a scăzut în luna decembrie la cel mai redus nivel din ultimele 6 luni, conform indicatorului de încredere publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI). Anterior, în lunile noiembrie și octombrie, indicele compozit ESI a înregistrat o valoare de 105.2, respectiv 105.3 puncte, acestea fiind cele mai ridicate valori de după pandemie.
Indicatorul Comisiei pentru România a scăzut astfel la valoarea de 102.6 puncte în decembrie, după o scădere de 2.6 puncte față de luna noiembrie. Valorile din noiembrie și octombrie au fost mult peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte, iar scăderea din decembrie arată că mediul de afaceri a consemnat o decelerare a activității de business în ultima lună a lui 2024.
”Încrederea în economie a fost afectată de evenimentele politice interne și de o ușoară slăbire pan-europeană a economiei. Aceasta a fost cea mai mare scădere lunară a indicelui ESI de la incertitudinile ce înconjurau revenirea din recesiunea Covid, respectiv cea mai mare scădere din toamna lui 2020 încoace”, comentează datele Eugen Sinca, analist BCR.
Decembrie a livrat incertitudine și semne de încetinire economică
Sinca notează faptul că media trimestrială a indicatorului ESI a fost de 104.4 puncte în trimestrul IV din 2024, peste media trimestrului III de 103.3 puncte, dar declinul din decembrie, care s-a consemnat pe toate ramurile economice în finalul de an, nu oferă semne pozitive pentru dinamica pe termen scurt a economiei.
Elementul pozitiv din raportul Comisiei este menținerea peste media pe termen lung a ESI, de 100 de puncte.
În luna decembrie s-au consemnat evoluții convergente pe toate ramurile economiei, dinamica fiind însă convergentă în jos.
Astfel, în timp ce în construcții nu s-au înregistrat evoluții notabile, acest sector traversând declinul sezonier specific iernii, când activitatea se reduce, celelalte sectoare au consemnat scăderi puternice ale anticipațiilor de business:
- Încrederea în rândul managerilor din comerțul retail a suferit un recul puternic, cu o scădere lunară de 5.5 puncte, de la 11.8 în noiembrie la 6.3 puncte în decembrie, pe fondul unei reevaluări mai pesimiste a situației din ultimul trimestru și în special a unei cereri de consum mult redusă anticipată pentru următoarea perioadă
- În industria prelucrătoare încrederea a scăzut la un minim al ultimilor patru ani de -2.7 puncte în decembrie, de la -0.7 puncte în noiembrie. Evoluția se datorează scăderii comenzilor externe (pentru export) și a unui declin puternic pe componenta așteptări
- Încrederea managerilor din servicii a scăzut la 6.4 puncte de la 7.2 puncte în noiembrie, pe seama reevaluării evoluției afacerilor din ultimele luni
- Presiunile inflaționiste (pe prețurile de vânzare) au crescut în industria prelucrătoare și în servicii și s-au atenuat ușor în construcții și comerțul retail
Declin și pe componenta de încredere a consumatorilor, motorul creșterii economice
Un declin s-a consemnat și pe indicatorul ce măsoară încrederea consumatorilor, care a scăzut în luna sărbătorilor de iarnă (solidă din punct de vedere istoric grație bonusurilor și altor elemente de natură salarială) cu 2,6 puncte, de la un maxim al ultimilor 3 ani și jumătate în noiembrie, la -11.6 puncte în decembrie.
Din sondajele Comisiei reiese însă faptul că gospodăriile sunt optimiste în ceea ce privește situația lor financiară la intrarea în 2025, cu toate că intențiile pentru achiziții majore atât în prezent cât și în viitor sunt în scădere.
Încrederea consumatorilor și consumul în general au fost sprijinite în 2024 de scăderea dobânzilor la creditele de consum și de nevoi personale (30 de miliarde de lei credite noi în primele 9 luni ale anului), de valoarea reală ușor supra-apreciată a monedei naționale în raport cu euro și de creșterile de salarii și de venituri. La luna octombrie 2024, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul afișează un avans de 10,6% față de octombrie 2023.
Cu toate acestea, datele publicate în noiembrie de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a stagnat în trimestrul al treilea, în ritm trimestrial, iar în primele 9 luni din an, față de primele 9 luni din 2023, produsul intern brut a crescut cu doar 0,8%. Mai mult, față de trimestrul trei din 2023, produsul intern brut a scăzut cu 0,2% pe seria ajustată sezonier.
Cifrele privind creșterea PIB din acest an au fost influențate negativ de dinamica exporturilor nete, în condițiile în care cererea mare de consum a gospodăriilor românești este deservită prin bunuri de import, iar exporturile încă sunt afectate de cererea externă slabă și competitivitatea mică a bunurilor românești pe piața internațională.
Industria locală depinde de revenirea industriei germane, care se lasă așteptată
Industria europeană, de care industria românească este puternic legată prin lanțurile valorice, continuă să se confrunte cu o scădere majoră a producției. Germania, locomotiva industrială a Europei, stagnează de mai multe trimestre, iar producția sa industrială înregistrează o scădere substanțială care încă nu dă semne de atenuare (în special, dar nu doar industria auto).
Mai multe companii mari au anunțat deja planuri de restructurare și reducere a investițiilor, cuplate cu măsuri de relocare a capacităților de producție și concedieri. În decembrie, industria germană a suferit o nouă contracție puternică, conform indicilor Purchasing Managers Index (PMI). Indicele corespunzător industriei germane a scăzut și maim ult în decembrie, la 42,5 puncte, de la 43,0 puncte în noiembrie, mult sub nivelul neutru de 50 de puncte.
Această dinamică internă și externă afectează inclusiv serviciile, iar în ultimele trimestre inclusiv industria IT sau cea de construcții nu au mai livrat, având loc o încetinire pe aceste două sectoare vitale.
În acest context de provocări la adresa sustenabilității creșterii economice, nevoia de ajustare a deficitului bugetar prezintă un risc suplimentar de recesiune. În plus, din moment ce consumul este supraîncălzit, cu o rată anuală de creștere de peste 10%, este de așteptat o calmare în 2024 care va conduce la un efect de bază (statistic) negativ.
Analiștii estimează un avans al PIB de peste 2% în următorul an, pe fondul consumului și al investițiilor susținute, realizate din bani europeni. Riscuri la adresa estimărilor provin dintr-o temperare a ritmului de consum și de creștere a cheltuielilor bugetare și din posibilele măsuri fiscale de majorare a veniturilor.
Nici economia europeană nu o duce mai bine
În ceea ce privește încrederea în zona euro, sondajele Comisiei indică concomitent o stagnare a PIB-ului în trimestrul patru și presiuni inflaționiste puternice, în accelerare. Sondajele sunt în consens cu datele publicate recent de Eurostat și de mai multe birouri de statistică naționale, care indică o stagflație cu tente de accelerare a inflației în Germania și Franța.
Indicatorul ESI pentru întreaga zonă euro a scăzut din nou în decembrie la 93.7 puncte, de la 95.6 în noiembrie.
”Așteptările firmelor din sectoarele industrial și de construcții cu privire la prețurile de vânzare au crescut semnificativ, în timp ce în sectorul de servicii s-a atins un maximum al ultimelor 10 luni. Sondajele Comisiei vor adăuga la îngrijorările Băncii Centrale Europene cu privire la puterea presiunilor inflaționiste, mai ales în condițiile acestea de activitate economică slabă”, comentează analiștii capital Economics.
(Citește și: ”Evoluția în dinți de fierăstrău – cum evoluează România în ciclurile electorale. O comparație cu Polonia: asemănările și marile deosebiri”)
***
Urmărește-ne pe Google News
