Pe termen scurt există șanse mari ca inflația să treacă ușor în zona de două cifre, înainte de a reveni spre 9,6% până în decembrie 2025, arată într-un raport de analiză Ștefan Poșea, economist la ING Bank România.
Aceasta prezintă și argumentele din mediul economic în favoarea caracterului tranzitoriu a puseului inflaționist actual, respectiv intrarea cererii agregate din economie în deficit, inclusiv pe fondul încetinirii creșterilor salariale și de venituri, alături de încrederea scăzută a consumatorilor.
”Păstrăm perspectiva unei traiectorii ridicate (a inflației) până în vara lui 2026, când șocurile inflaționiste actuale vor dispărea din baza de raportare și vor permite stabilizarea (ratei anuale) în jur de 4,5% până la sfârșitul lui 2026. Totuși, ritmul dezinflației va depinde de factori mai largi, precum creșterea economică, dinamica salariilor și așteptările inflaționiste, pe care BNR le va lua, probabil, atent în calcul.
În acest moment, argumentul pentru un episod inflaționist mai temporar – comparativ cu precedentul – se bazează pe faptul că acesta coincide cu o încetinire vizibilă a consumului și a creșterii salariale, alături de o încredere scăzută a consumatorilor. În plus, echipa noastră se așteaptă ca prețurile globale ale petrolului să continue să scadă, iar un sezon agricol bun ar trebui să contribuie la temperarea presiunilor asupra prețurilor alimentelor. Împreună, acești factori vor pune probabil presiune descendentă asupra inflației, cu efecte mai vizibile în 2026”, explică Ștefan Poșea cu privire la perspectivele la adresa inflației.
Despre caracterul ”tranzitoriu” al puseului inflaționist vorbea și Banca Națională a României (BNR) în luna iulie, în minuta ședinței din 8 iulie – amintim că ”inflația tranzitorie” a fost utilizată la nivel de narativ de către băncile centrale în perioada 2020-2021 de redresare economică din pandemie pentru a ține dobânzile aproape de zero, în ciuda presiunilor inflaționiste în acumulare după pomparea de nouă lichiditate în economii.
(Citește și: ”BNR: Perspectiva inflației se înrăutățește accentuat, iar noile evaluări indică o creștere mult mai modestă a economiei”)
Inflația a crescut după majorarea TVA și a accizelor de la 1 august
Presiunile inflaționiste au crescut semnificativ în august, rata anuală a inflației ajungând la 9,9% de la 7,8% în iulie, ușor peste prognoza ING de 9,8% și mult peste consensul din sondajul Bloomberg de 9,4%.
”Transferul TVA s-a văzut clar în date, iar presiunea generalizată asupra inflației serviciilor s-a evidențiat în mod special. Estimăm un IPC de final de an de 9,6%”, arată Poșea.
Aceasta scoate în evidență inflația la servicii, pe care o cataloghează drept ”îngrijorătoare”.
”Datele de astăzi au adus o valoare a inflației în mare măsură așteptată, aproape de două cifre. Atât inflația alimentară, cât și cea nealimentară s-au situat relativ aproape de estimările noastre – prima ușor peste, iar a doua ușor sub. Impactul TVA și al accizelor în aceste categorii pare aliniat, în general, cu ceea ce anticipasem”, arată economistul ING.
Acesta punctează următoarele evoluții:
- Pe partea alimentară, fructele și legumele proaspete au adus o surpriză plăcută, cu prețuri mai mici decât se anticipa, reflectând o producție agricolă bună. Totuși, produse precum ouăle, cafeaua și zahărul au compensat prin presiuni inflaționiste mai puternice.
- În sectorul nealimentar, produsele pentru gospodărie au rămas, în general, temperate, cu presiuni mai mici decât se aștepta. Prețurile la carburanți, însă, au crescut cu 3,3% lunar, în contextul accizelor mai mari. La facturile de energie, prețurile la electricitate au urcat cu 2,6% lunar, după creșterea majoră de 61% din iulie.
- Cea mai îngrijorătoare este însă inflația serviciilor, unde presiunile generalizate asupra prețurilor rămân regula aproape în fiecare subcomponentă. În august, cele mai mari creșteri lunare s-au înregistrat la bilete de avion, produse cosmetice, produse de cofetărie și servicii de reparații, urmate de industria ospitalității.
Implicații de politică monetară
Economistul nu anticipează un răspuns din partea BNR la puseul inflaționist actual.
”Ne menținem opinia că, în absența unor șocuri neașteptate, nu ne așteptăm ca BNR să majoreze dobânzile în acest episod inflaționist, rata-cheie fiind menținută la 6,50% până în trimestrul II 2026, după care ar putea începe un ciclu de relaxare graduală. Până la sfârșitul lui 2026, estimăm rata de politică monetară la aproximativ 5,5%”, arată economistul ING Ștefan Poșea.
Acesta adaugă că BNR va fi cel mai probabil atentă la comportamentul consumatorilor și la presiunile inflaționiste din economie.
(Citește și: ”Adrian Codirlașu / Cel mai necruțător impozit pe politicile fiscale iresponsabile: INFLAȚIA a adus la buget un surplus de 97 mld. în 3 ani din numai câteva taxe. Guvernele o adoră: din ea plătesc datoriile făcute în anii electorali”)
(Citește și: ”Veste foarte bună pentru plata datoriilor făcute de stat în anii electorali: Inflația a ajuns la 2 cifre, cu mult peste toate așteptările analiștilor. Creșterile de prețuri, pe categorii de bunuri”)
***
Urmărește-ne pe Google News
