A apărut Prognoza de vară 2025 – documentul ce va sta la baza rectificării bugetare și a procesului de scădere a deficitului de la 9,3% din PIB în 2024.
Contextul economic pe care îl creionează prognoza este unul dificil, cu o economie în decelerare și un buget general consolidat sprijinit la nivel de PIB nominal și de venituri bugetare de inflație.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit negativ prognoza de creștere pentru 2025 pentru a doua oară în acest an: inițial de la 2,5% din PIB (creștere pe care s-a făcut Bugetul pe 2025), la 1,4% din PIB și acum la 0,6% din PIB, estimare pe care va fi realizată și rectificarea bugetară.
În mod surprinzător și contrar practicii din anii anteriori, aceasta este mai pesimistă decât unele din mediul privat, economiștii anticipând un avans mai accelerat față de prognoza oficială (variații de la sub 1% în cazul analiștilor CFA România la +1,4% în cazul analiștilor ING Bank).
Și Comisia Europeană își va revizui cel mai probabil în scădere prognoza de creștere pentru economia României în acest an, după ce a redus-o deja în prognoza de primăvară de la 2,5% din PIB la 1,4% din PIB. Prognoza de deficit a fost la rândul său revizuită în mod negativ în primăvară, de la -7,9% din PIB în toamna lui 2024 la -8,6%.
Inflația va trage în sus PIB-ul nominal și în anii viitori – Anul acesta PIB nominal crește cu 8%, procent care va fi anihilat de inflație
Cu toate acestea, CNSP estimează acum că PIB-ul României va fi de 1.902 miliarde de lei în 2025, nivel mai mare cu 8 miliarde de lei decât cel din prognoza de primăvară și mai mic cu aproximativ 10 miliarde de lei decât cel pe care s-a construit bugetul (1.912,6 miliarde de lei), în care creșterea anticipată era de 2,5%.
Creșterea mare a PIB nominal, relativ aproape de ținta Guvernului pentru 2025, în ciuda scăderii semnificative a prognozei de creștere a PIB real, este o consecință a modificării deflatorului PIB de la 5,8% la 6,1% în prognoza de primăvară și acum la 7,4% în prognoza de vară.
Deflatorul a fost majorat în condițiile în care și prognoza de inflație a fost majorată de la 4,4% rată medie anuală în debut de 2025 la 4,9% și acum la 7,1%.
Cu cât se umflă PIB-ul lui 2025 din inflație: 140 mld. lei
Pentru a înțelege impactul inflației în PIB nominal trebuie menționat că, în primăvară, în lipsa creșterii prețurilor din economia internă (deflator PIB), CNSP estima valoarea PIB nominal la final de 2025 la 1.785,5 miliarde lei, doar puțin peste valoarea de la final de 2024.
Prognoza actuală a CNSP include doar proiecția principalilor indicatori macroeconomici, nu și structura indicatorilor care formează produsul intern brut (PIB), dar conform calculelor CursDeGuvernare.ro inflația internă va umfla PIB-ul din acest an cu 140 de miliarde de lei.
Astfel, în lipsa inflației, PIB-ul nominal ar fi la final de 2025 de 1.761,2 miliarde de lei, sub prognoza de primăvară a CNSP, semn al deteriorării creșterii economice reale și al faptului că valoarea adăugată brută (VAB – producția reală de bunuri și servicii din economia României) este în fapt în scădere.
Prognozele pe ramuri ale CNSP
La nivel de evoluție a ramurilor care formează PIB-ul, serviciile – care au o pondere de 62-63% la valoarea adăugată brută care formează efectiv produsul intern brut – au suferit o revizuire negativă semnificativă: de la +1,6% la -0,2%. Evoluția vine pe fondul încetinirii consumului final, care va înregistra o creștere de doar +0,4%, în revizuire puternică de la +2,1% în estimarea anterioară.
Structura consumului se va modifica:
- consumul privat este anticipat să crească cu doar +1,1%, semnificativ mai puțin ca în estimarea din primăvară (+2,7%),
- în timp ce consumul guvernamental este anticipat să se contracteze și mai puternic, cu -2,1%, față de o contracție de doar -0,3% în estimarea anterioară.
Industria e estimată acum să sufere o contracție mai mică în acest an: de la -1,3% în prognoza de primăvară la doar -0,4% în prognoza actuală.
În același timp, o revizuire importantă s-a făcut la capitolul impozite nete pe produs, care reflectă creșterea inflației după majorările de TVA, accize și prețuri la energie: de la +2,2% la +4,2%.
În rest, agricultura va continua să susțină creșterea economică după recolta record din acest an (mai puțin la porumb, afectat de seceta de august). La fel și construcțiile, care sunt estimate să sprijine avansul PIB în acest an.
Cifra pe investiții (formarea brută de capital fix) a fost păstrată la +2,8% după revizuirea puternică din primăvară, când a fost o scădere de la +5,9%.
Revenire stranie la cifrele pentru export-import. S-a revenit la datele pe care s-a construit bugetul, după ce s-au revizuit negativ în primăvară
CNSP a operat și noi modificări la estimările privind evoluția importurilor și exporturilor, de data asta pozitive după o revizuire negativă în primăvară. Cu toate acestea, a păstrat pentru a doua prognoză la rând estimarea pentru soldul balanței comerciale:
- exporturile de bunuri și servicii ar urma să crească cu +2,0%, după ce în primăvară se Estima o contracție de -0,2% (95,7 mld. euro față de 94,7 mld. euro în primăvară) – în cifrele din debut de 2025 se anticipa un avans al exporturilor de +2,3% (95,6 mld. euro),
- importurile de bunuri și servicii sunt estimate să crească cu +3,6%, față de +2,8% în prognoza de primăvară (131,7 mld. euro față de 130,6 mld. euro în primăvară) – în cifrele din debut de 2025 se anticipa un avans al importurilor de +3,8% (131,5 mld. euro);
- astfel, soldul balanței comerciale ar urma să fie tot de -35,9 miliarde de euro;
- soldul balanței de cont curent e anticipat să fie de -30 miliarde de euro (8,0% din PIB), față de -30,2 miliarde de euro în prognoza de vară și de -28,3 miliarde de euro în prognoza de toamnă.
Explozie a numărului de șomeri. Câștigul salarial real e estimat să fie pe minus în acest an
CNSP mai include în prognoză și creșterea deja consemnată a ratei șomajului, la 6% în final de 2025 de la 5,3% în prognoza de primăvară. Astfel, vorbim despre un plus de 45.000 de șomeri față de estimarea anterioară, la 490.000 la final de 2025 (șomeri BIM).
De asemenea, câștigul salarial mediu net lunar este estimat să își încetinească tendința pozitivă (+6,6%), cu o valoare de 5.287 lei în final de an, mai mică cu 78 de lei mai mică față de prognoza din primăvară, ceea ce înseamnă o scădere de 0,4% a câștigului salarial real (după inflație).
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
(Citește și: ”Ministrul Finanțelor, cu FMI și agenția Moody’s la București: ”Comisia și partenerii noștri se așteaptă să revenim în ținta de deficit în 2026” – Avertismentele / Președintele Dan: Posibil TVA standard de 21% la HoReCa, de la 1 ianuarie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
