Marea corecție bugetară va începe în fapt în 2026, în timp ce pachetul 1 a reușit doar să repună deficitul pe traiectoria de reducere convenită de Guvernul României cu Comisia Europeană în 2024.
Economiștii de la Romanian Economic Monitor, un grup de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1.
Măsurile fiscale pe partea de venituri adoptate până acum vor aduce la buget 41 de miliarde de lei: 11 miliarde de lei în acest an și 30 de miliarde în 2026.
În același timp, restul corecției bugetare de 4% din PIB (total 80 de miliarde lei la un PIB nominal de 2.000 de mld. lei în 2026, majorat prin inflație), efectuată în lunile rămase din 2025 și în 2026, va veni din reduceri punctuale de cheltuieli și înghețarea cheltuielilor mari din buget: cele cu salariile și sporurile bugetarilor și cele cu asistența socială (mare parte pensii).
Cum se împarte povara corecției fiscale din 2026: -1,8% din PIB reducere de deficit prin noi taxe și -1,6% prin reduceri și înghețări de cheltuieli
Conform unei analize a Romanian Economic Monitor, un grup de economiști de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), pentru aducerea deficitului în limita europeană de 3% din PIB este nevoie de implementarea eficientă a reformelor structurale din Pachetul pach, care vizează îmbunătățirea colectării taxelor, limitarea evaziunii și funcționarea eficientă a sectorului public (sănătate, companii de stat, autorități autonome – ulterior și reforma administrației locale, acum blocată în coaliție, posibil vânzarea de participații la companii de stat profitabile).
”Care este impactul estimat al măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României?
Care ar trebui să fie rolul Pachetului 2? Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, primul pachet de măsuri ar putea reduce deficitul bugetar la 8,04% din PIB până la sfârșitul anului 2025.
Aceleași estimări arată că în 2026 impactul ar fi și mai vizibil, cu un nivel al deficitului de 5,3% din PIB, deși marile agenții de rating anticipează un nivel de peste 6%. Pentru a aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB sunt necesare măsuri suplimentare, alături de reforme structurale pentru îmbunătățirea colectării taxelor și funcționarea eficientă a sectorului public – aceasta este intenția din spatele Pachetului 2”, arată analiștii Romanian Economic Monitor într-o postare pe Linkedin.
Economiștii au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și aceștia arată cum este împărțită povara corecției bugetare de 4% din a doua parte a lui 2025 și 2026, partea deja legiferată prin pachetul 1:
- pe sectorul privat prin majorari de taxe și impozite: taxa dublată la 4% pe cifra de afaceri a băncilor, menținerea impozitului minim de 1% pe cifra de afaceri a companiilor care plătesc impozit pe profit mai mic ca sumă absolută decât 1% din CA, creșterea impozitului pe dividende și profit etc.
- pe sectorul public prin reducerea sporurilor și limitarea voucherelor de vacanță, a cheltuielilor din educație, înghețarea salariilor bugetarilor (ulterior reducerea posturilor cu 10% în administrația publică, nelegiferată și proiect blocat în Coaliție)
- pe consumatori, pensionari și alți beneficiari ai sistemului de asistență socială: creșteri de TVA și accize, CASS pe pensiile de 3.000+, introducea plății CASS pentru categorii anterior exceptate (printre care și persoane aflate în concediu de creștere a copilului), creșterea taxei de drum și înghețarea pensiilor.
Impactul bugetar al fiecărei măsuri din Pachetul 1. Reformele și măsurile din Pachetul #2 vor sprijini corecția fiscală, cu impact bugetar estimat la 6,9 mld. lei
Graficul de mai sus arată evoluția deficitului bugetar al României (% din PIB) în ultimii ani și estimarea pentru 2025–2030. Dinamica deficitului arată că România a rămas în permanență cu deficite mari, mult peste pragul de 3% recomandat de Comisia Europeană. În 2024, deficitul a fost -8,65% (pe metodologia europeană ESA a fost -9,3%), iar pentru 2025 este estimat la -8,04%.
Ținta finală a acordului României cu Comisia Europeană, este aducerea deficitului la -3% din PIB până în 2030.
Pentru 2025, conform analizei integrate a Romanian Economic Monitor, impactul primului pachet de măsuri fiscale este estimat la 0,61%, cu un deficit bugetar peste țintă cu 1 punct procentual (-8,04% față de -7,04%). Pe partea de venituri, măsurile vor aduce în plus la buget 0,51% din PIB.
Cei mai mulți bani ar urma să vină, până în final de 2025, din modificarea TVA (+0,30% din PIB), cu al doilea cel mai mare impact din accize (+0,08%), pe lângă taxele suplimentare pe pensiile peste 3.000 de lei (+0,07%) și dublarea taxei pe cifra de afaceri a băncilor la 4% (+0,03%).
O altă componentă este reducerea de cheltuieli, care pe 2025 va avea impact de doar 0,10%, în special prin reducerea sporurilor la bugetari (0,04%), modificarea indemnizațiilor de concediu medicale și a excepțiilor de la plata asigurărilor de sănătate (0,04%).
Marea Corecție din 2026
Pentru 2026 sunt vizate noi majorări de taxe și impozite, cu impactul celor decise în 2025 încă în implementare:
1, Venituri suplimentare: 1,77% din PIB
- Aici intră venituri suplimentare din majorările de TVA (+0,9%), accize (+0,25%) și majorarea unor alte taxe și impozite: dividende (+0,20%), impozit pe profit și tranzacții bursiere, taxe de drum și jocuri de noroc (+0,15%), taxarea cifrei de afaceri a băncilor (+0,07%).
- Pe lângă acestea s-au luat și măsuri suplimentare pe mediul de afaceri (precum limitarea cheltuielilor deductibile la multinaționale) sau pentru creșterea gradului de conformare la plata taxelor.
2, Reduceri de cheltuieli (inclusiv prin simplă înghețare): 1,58% din PIB
- Aici intră măsuri precum limitarea sporurilor (impact de 0,08%), reducerea cheltuielilor în sistemul de educație (0,20%), modificarea indemnizațiilor de concediu medicale și a excepțiilor de la plata asigurărilor de sănătate (0,07%) și limitarea voucherelor de vacanță (0,02%.)
- Înghețarea salariilor publice (0,40%) și a pensiilor (0,80%) de la 1 ianuarie 2026 reprezintă măsurile cu cel mai mare impact în reducerea cheltuielilor bugetare ca procent din PIB. Cele două categorii de cheltuieli sunt cele mai mari din bugetul României (acoperă 80% din veniturile fiscale și din contribuții de asigurări care ajung în buget) nu pot fi tăiate substanțial, dar pot fi înghețate și astfel reduse ca pondere în PIB, reducând implicit deficitul într-un an calendaristic.
Total reducere deficit în 2026: 3,35% din PIB.
Astfel, deficitul ar coborî la -5,3% (estimarea Consiliului Fiscal). Agențiile de rating (S&P) estimează un nivel mai ridicat, de -6,4%, semn că există neîncredere în implementarea efectivă a măsurilor.
Deciziile politice privind reforma administrației și limitarea cheltuielilor de investiții prin prioritizarea celor avansate și conservarea celor abia demarate (sau finanțarea din alte surse) vor avea și ele impact în procesul de reducere a deficitului bugetar, dar acest proces este grevat de tensiunile sociale din societate privind povara ajustării și cele politice din Coaliția de guvernare.
În plus, încă se mai discută măsuri de reformă și majorare de venituri, cum este cazul la majorarea TVA pe domeniul HoReCa, unde am putea vedea o majorare la cota standard de 21%, de la cota redusă actuală de 11%, începând de la 1 ianuarie 2026, dacă încasările nu atins estimările.
(Citește și: ”Ministrul Finanțelor, cu FMI și agenția Moody’s la București: ”Comisia și partenerii noștri se așteaptă să revenim în ținta de deficit în 2026” – Avertismentele / Președintele Dan: Posibil TVA standard de 21% la HoReCa, de la 1 ianuarie”)
(Citește și: ”Ilie Bolojan – conferință de presă: „Dacă nu reducem cheltuielile de personal în administrație, banii din taxe se duc într-o gaură neagră”; Nu cred că vom încheia anul cu deficit de sub 8%”)
(Citește și: ”OFICIAL / Guvernul și-a angajat răspunderea pe Pachetul #2 de reformă. Modificările făcute de partide și declarațiile Prim-ministrului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
