Sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025 se ridică la 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul anului 2021, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului Gheorghe Piperea.
Consiliul Fiscal explică că structura bugetului României nu include o secțiune explicită privind asistența internațională, iar în plus sprijinul concret și detaliat acordat Ucrainei este secretizat în baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ).
Dar o notă de informare recentă a Parlamentului European, elaborată pe baza datelor AMECO (baza de date cu prognoze a Comisiei Europene) și ale Institutului de economie mondială de la Kiel, estimează ajutorul României acordat Ucrainei în perioada de război cu Rusia la circa 1,5 mld. euro, adică o medie de circa 0,2% din PIB în fiecare an.
În online se rostogolește dezinformația că deficitul bugetar record provine din ajutorul acordat Republicii Moldova și Ucrainei de către România
Europarlamentarul Gheorghe Piperea a cerut Consiliului Fiscal să analizeze impactul ajutoarelor acordate Republicii Moldova și Ucrainei de către România asupra deficitului bugetar, europarlamentarul citând o serie de declarații incorecte ale fostului premier Marcel Ciolacu din septembrie 2023.
Atunci, aflat la Bruxelles pentru un acord cu Comisia pe deficitul excesiv al României (în urma căruia s-au majorat taxele), Ciolacu a spus că ținta de deficit de 4,4% din PIB din 2023 nu poate fi atinsă din cauza eforturilor pe care România le-a făcut pentru susținerea Ucrainei, aflată în război direct cu Rusia, și a Republicii Moldova, supusă unui război hibrid. Premierul menționa atunci, eronat, un presupus ajutor de 3,5% din PIB pentru Ucraina – în fapt el se referea la totalitatea efectelor negative ale războiului din vecinătate asupra României, estimate mai recent și mai ”curat” de către Banca Națională a României (BNR).
(Citește și: ”Studiu BNR – Unde ar fi fost economia României fără războiul din Ucraina – de la PIB, la inflație”)
În același timp, în mediul online se rostogolește de câteva săptămâni dezinformația că România acordă 3,5% din PIB Ucrainei și 1,5% din PIB Republicii Moldova, ca asistență, iar stoparea ajutorului ar reduce deficitul până în punctul în care nu ar fi nevoie de majorări de taxe – lucru contrar realității. În fapt, în 2021, anul premergător invaziei Rusiei în Ucraina, deficitul bugetar al României a fost de 7,1% din PIB (pe metodologia europeană ESA).
Mai mult, la un calcul simplu, un procent de 3,5% din PIB-ul României din 2024 ar însemna peste 10 miliarde de euro – or, mare parte din ajutorul românesc acordat Ucrainei este de natură umanitară și militară (neexistând fabrici mari de aparatură și tehnică militară), România fiind în fapt pe locurile codașe în clasamentul țărilor care sprijină Ucraina împotriva războiului Rusiei.
România apare în top-ul sprijinului militar doar prin sistemul Patriot donat anul trecut.
De precizat că datele utilizate de Institutul de economie mondială din Kiel pentru estimarea ajutorului umanitar al României se bizuie pe date comunicate de autoritățile naționale. Aceste date se referă la sprijin militar, umanitar și financiar. Nota de informare a Parlamentului European subliniază că mare parte din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul UE.
Cauzele deficitului bugetar țin de politicile economice defectuoase, nu de asistență internațională
Mai mult, analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, au arătat în mai multe rânduri că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat de ”programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale”.
”Trebuie să se facă totodată distincție între impactul asupra bugetului public al unor ajutoare acordate în exterior și impactul războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE. Acest impact privește inflația, încetinirea creșterii economice, explozia prețului la energie, dereglarea pieței de cereale, perturbări pe piețele financiare, realocări de resurse intersectoriale, investiții publice și private, aversiunea față de risc, fluxuri comerciale, etc. Cifra de 3,5% din PIB, menționată de fostul prim-ministru Marcel Ciolacu în septembrie 2023 și preluată în solicitarea adresată Consiliului Fiscal, nu a putut fi coroborată cu alte date pentru a o evalua”, mai arată Consiliul Fiscal.
În plus, România este în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020, în urma deficitului de peste 4,3% din PIB din 2019 (înainte de pandemie și război), din nou cel mai mare din UE la vremea respectivă.
În ceea ce privește deficitul masiv din anul electoral 2024 de 9,3% din PIB, Consiliul Fiscal arată că el a fost generat ”în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic”.
(Citește și: ”Cristian Grosu / Ceasul al XII-lea: ce putem recupera în câteva luni din ce am ignorat 25 de ani. (Și un video)”)
***
Urmărește-ne pe Google News
