Doar în anul 2022, produsul intern brut (PIB) al României ar fi fost cu 1,4 puncte procentuale mai ridicat în absența războiului din Ucraina, în timp ce inflația ar fi fost cu cel puțin 1,1 puncte procentuale mai scăzută și posibil chiar și cu 3 puncte procentuale mai mică.
Creșterea mai mare a economiei (PIB) din 2022 ar fi avut un caracter permanent, care ar fi sprijinit dinamica PIB și în perioada anilor următori, evoluție susținută la rândul ei de inflația mai mică și încrederea mai mare în economia României, măsurată prin indicatorul (ESI) calculat lunar de Comisia Europeană.
Aceasta este concluzia unui studiu publicat de Banca Națională a României (BNR) și realizat de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Tudor Grosu (dir. Directia Modelare şi Prognoze Macroeconomice- BNR), Andrei Neacșu (economist în cadrul aceleiași direcții din BNR), Andrei Tănase (economist, Direcţia Modelare şi Prognoză Macroeconomică) și Radu Vrânceanu (ESSEC Business School, THEMA)
România a fost țara cu cea mai mare pierdere de PIB din regiune
Studiul mai arată că România a fost țara din regiune cea mai afectată la nivel de pierdere de PIB, ca efect al războiului, cel mai probabil din cauza proximității de conflict, care au antrenat ieșirea unor capitaluri, blocarea unor investiții private și prăbușirea efectivă a multor schimburi comerciale. Mai mult, economiștii spun că, cel mai probabil, impactul asupra PIB a fost chiar și mai mare de 1,4 puncte procentuale.
Pentru celelalte țări, impactul median asupra PIB este de aproximativ 0,8 la sută.
„Constatările noastre sugerează, în general, un impact mai pronunțat atât asupra ratei inflației, cât și asupra creșterii economice în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), comparativ cu economiile mai avansate din Europa de Vest. Impactul mai puternic asupra PIB-ului în țările ECE, în special în România, este parțial atribuit volatilității mai mari a seriilor economice în această regiune, inclusiv ca urmare a unor slăbiciuni structurale specifice acestor economii. În termeni relativi (…), efectul asupra PIB-ului în țările ECE este comparabil cu cel estimat pentru Germania și doar marginal superior acestuia, cu excepția notabilă a Ungariei, unde efectul relativ este ușor mai redus”, se arată în studiu.
Războiul a alimentat cu 8 puncte procentuale inflația la energie
Dincolo de impactul general, realizatorii studiului arată că procesul de calmare a inflației ar fi început mult mai devreme în lipsa războiului din Ucraina, spre finele anului 2022.
„În absența războiului, pentru România, rata inflației bunurilor energetice ar fi fost mai mică cu până la 8 puncte procentuale la finele anului 2022, acesta fiind cel mai ridicat impact la nivel regional”, mai precizează economiștii.
Aceștia adaugă că efectul crizei energetice asupra inflației de bază a fost unul persistent, care și-a făcut simțită prezența pe parcursul mai multor trimestre, amplificând creșterile de prețuri. Astfel, inflația la alimente a crescut cu 5 puncte procentuale din cauza inflației, conform modelării realizate de economiști.
Lanțul de efecte
Ca reacție la sancțiuni, în mai 2022, Rusia a sistat livrările de gaze naturale şi petrol către Uniunea Europeană. Această acțiune a provocat un şoc energetic sever la începutul războiului, provocând perturbări semnificative pe piața europeană, înainte ca statele membre să reuşească diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, inclusiv prin importuri de gaz natural lichefiat (GNL) din alte țări. Cu toate acestea, prețurile la energie au rămas la niveluri ridicate, exercitând o presiune economică persistentă, mai spun autorii studiului.
Războiul din Ucraina a generat o serie de provocări economice, în principal prin creşterea prețurilor la energie, care a condus la majorarea costurilor de producție şi la diminuarea puterii de cumpărare a populației. Această dinamică a afectat competitivitatea companiilor şi a determinat o contracție a cheltuielilor de consum.
Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al țărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunitățile de export s-au diminuat.
În acest context, guvernele naționale au implementat scheme de sprijin destinate populației şi mediului de afaceri, exercitând presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Concomitent, băncile centrale au operat majorări ale ratelor dobânzilor pentru contracararea puseului inflaționist. Această combinație de măsuri fiscale expansioniste şi politici monetare restrictive a reliefat tensiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.
Urmând un tipar observat la nivelul întregului continent european, războiul din Ucraina a afectat în primul rând dinamica inflației din țările ECE pe parcursul anului 2022, în timp ce efectele asupra PIB-ului au devenit mai pronunțate în 2023, când s-a înregistrat o încetinire semnificativă a creșterii economice.
(Citește și: ”Hărțile: 1.000 de zile de război Rusia – Ucraina”)
***
Urmărește-ne pe Google News
