Concediile medicale din Germania au atins un nou record, angajații luându-și, în medie, aproape 20 de zile libere pe an, ceea ce l-a determinat pe cancelarul Friedrich Merz să ia măsuri stricte. România este statul UE cu cel mai redus absenteism din cauze medicale, dar unul dintre primele în care guvernanții au luat măsuri de reducere a acestor concedii.
Cancelarul Germaniei a anunțat săptămâna trecută luarea unor măsuri drastice împotriva numărului ridicat de zile de concediu medical .
Măsura vine în urma unui studiu publicat în ianuarie de Institutul IGES din Berlin, care arată că angajații germani își iau în prezent, în medie, 19,5 zile lucrătoare de concediu medical pe an.
Totalul reprezintă o creștere semnificativă față de cele aproximativ 13 zile înregistrate în 2018.
Conform propunerilor lui Merz, începând din ianuarie anul viitor, angajații nu vor mai putea obține un certificat medical prin telefon. Aceștia vor trebui să se prezinte personal la medic, încă din prima zi de boală, ceea ce va complica procedura.
„Nu ne mai putem permite acest dezavantaj competitiv cauzat de absențele îndelungate de la locul de muncă”, a declarat cancelarul, în momentul prezentării măsurilor stricte ce au ca scop restabilirea a ceea ce el numește „echitate și funcționalitate” pe piața muncii, permițând angajatorilor și asiguratorilor de sănătate să reacționeze mai ferm la absențele repetate.
Schimbarea face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme ale programelor de sănătate și securitate socială, convenit de coaliția de guvernare, formată din alianța conservatoare a lui Merz și social-democrații de centru-stânga.
Germania vs. SUA
Germania are unul dintre cele mai generoase sisteme de concediu medical din lume, a scris Deutsche Welle. Angajații au dreptul la 100 % din salariu pentru o perioadă de până la șase săptămâni de concediu medical, sumă plătită de angajator. De obicei, este necesară o adeverință medicală după trei zile de absență.
După șase săptămâni de concediu medical, asigurarea de sănătate obligatorie preia plata, acoperind aproximativ 70% din salariul brut, cu o limită maximă de 78 de săptămâni pe o perioadă de trei ani pentru aceeași boală.
Pe lângă faptul că împiedică pierderea veniturilor salariaților din cauza problemelor de sănătate, sistemul încurajează, de asemenea, recuperarea corespunzătoare, pentru a preveni răspândirea germenilor de către angajați la locul de muncă.
Sistemul german contrastează cu cel din multe alte țări.
În Statele Unite, nu există o cerință federală privind concediul medical plătit. Mulți angajați nu beneficiază de deloc sau beneficiază doar de câteva zile, în funcție de angajator.
În Germania, sistemul de concediu medical este adesea criticat de politicieni și lideri din mediul de afaceri, aceștia susținând că duce la un absenteism mai ridicat, ceea ce, în opinia lor, afectează productivitatea și competitivitatea.
Economia Germaniei se confruntă cu dificultăți din cauza concurenței crescânde din partea Chinei, a situației geopolitice și a costurilor ridicate ale energiei, printre multe alte probleme. Guvernul caută soluții pentru a stimula creșterea economică.
Criticii reformelor lui Merz susțin însă că aceste măsuri riscă să stigmatizeze bolile legitime și să transfere vina pentru problemele economice ale țării asupra unei populații active din ce în ce mai îmbătrânite.
The Telegraph: Europa, un salon de spital plin de bolnavi. Cum își reformează sistemele nordice sistemele
Declarațiile lui Merz au avut ecou în toată Europa de nord-vest, care seamănă din ce în ce mai mult cu un salon de spital plin de oameni bolnavi, scrie The Telegraph.
În Marea Britanie, marea provocare o reprezintă persoanele bolnave care au părăsit definitiv piața muncii.
Statisticile privind concediile medicale din Regatul Unit arată mult mai bine: doar 4,4 zile pe angajat anul trecut, potrivit Oficiului Național de Statistică. Angajații americani se bucură de o sănătate la fel de bună.
Europenii își dau seama că ceva trebuie să se schimbe. Guvernele de pe întreg continentul caută cu disperare soluții politice pentru criza cronică a concediilor medicale.
În Norvegia, unde cifra este cea mai mare, guvernul intervine pentru a ajuta angajatorii să suporte costurile – la un cost estimat de 67 de miliarde de coroane (5 miliarde de lire sterline) pe an. În aprilie, Oslo a trecut la un nou concept de „concediu medical gradat”. „Trebuie să ne întrebăm dacă nu a devenit prea ușor să mergi la medicul de familie și să ceri un certificat medical”, a declarat Jan Christian Vestre, ministrul Sănătății.
Un certificat medical nu va mai însemna automat că angajatul este scutit complet de la muncă. În schimb, medicul va recomanda șefului cât de mult poate lucra angajatul bolnav.
Dacă medicul stabilește că angajatul nu poate lucra deloc, trebuie prezentată o justificare specifică. În aceste cazuri, medicul va primi un onorariu mai mic.
Cu cât medicul prescrie o perioadă de concediu medical mai scurtă, cu atât onorariul său este mai mare.
Franța tocmai și-a intensificat, de asemenea, vigilența în ceea ce privește absențele pe termen lung, invocând costurile în creștere ale sistemului.
Începând din septembrie, va fi mult mai dificil să rămâi în concediu medical timp de luni întregi. Certificatul medical inițial nu poate depăși 31 de zile, iar prelungirea acestuia nu poate depăși 62 de zile.
La fel ca în Norvegia, medicii vor fi obligați să prezinte justificări mai detaliate. Iar, la fel ca în Germania, comunitatea medicală este îngrijorată de perspectiva unui număr mai mare de consultații și a mai multor formalități administrative.
Următoarea țară pe listă este Danemarca. Angajații de acolo își iau un concediu medical relativ redus, de 2,1 săptămâni pe an, dar dreptul la concediu este unul generos, de 30 de zile.
Noul guvern de coaliție a lansat o revizuire majoră a politicii de protecție socială. Aceasta include, printre obiectivele sale cheie, „reducerea stresului și a absențelor din cauza bolii”.
În 2024, Finlanda a făcut o schimbare simplă: prima zi de concediu medical nu mai este plătită. Rezultatul: în 2023, lucrătorii finlandezi au luat în medie 5,2 săptămâni de concediu medical pe an; acum, această durată a scăzut la 4,8 săptămâni.
Politica „din prima zi” a lui Merz există deja în Belgia, unde oponenții susțin, în mod similar, că aceasta aglomerează programele medicilor de familie cu programări inutile.
Însă belgienii au continuat să o aplice. La începutul acestui an, guvernul a restrâns lista excepțiilor de la regula „din prima zi”.
De asemenea, aceștia vizează angajații aflați în concediu medical de lungă durată. Peste 7% din populația activă a Belgiei, adică jumătate de milion de angajați, se află în concediu medical de lungă durată.
Modificările vizează menținerea unei legături mai strânse între angajații absenți și angajatorul lor, precum și cu sistemul de sănătate.
După șase luni, în loc de nouă cum era anterior, angajatorii vor putea invoca „forța majoră medicală” împotriva unui angajat și vor putea iniția o eventuală încetare a contractului de muncă.
România, cele mai puține concedii medicale. Totuși, limitarea lor a început în timpul Guvernului Ciolacu
Conform datelor OCDE, Germania a înregistrat anul trecut o medie de 3,5 săptămâni, adică 24,5 zile.
Din acest punct de vedere, țara nu se află cu siguranță pe primul loc, având în vedere că Norvegia, Spania și Slovenia vor înregistra cinci săptămâni sau mai mult în 2025.
Finlanda (4,8 săptămâni), Franța (4,1), Portugalia (4,0) și Belgia (3,9) înregistrează, de asemenea, rate de absenteism mai ridicate decât Germania.
Multe state din Europa de Est și de Sud înregistrează rate mult mai scăzute ale concediilor medicale, Bulgaria, România, Turcia, Grecia și Ungaria având o medie de o săptămână sau mai puțin pe an, în timp ce lucrătorii polonezi își iau în medie 1,8 săptămâni (8 sau 9 zile).
Datele OCDE, care acoperă 32 dintre cele 38 de țări membre ale organizației, arată că americanii au luat 1,1 săptămâni de concediu medical în 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre.
Cu toate că înregistrează cea mai redusă medie a zilelor de concediu medical, reformele în domeniu au început în România încă din februarie 2024, când Marcel Ciolacu declara:
„Au fost 274.000 de concedii date pentru dureri de spate. Au fost 187.000 de concedii medicale date în România fiindcă am strănutat și am fost răciți. Vrem să facem ordine în România sau vrem să continuăm? (…) Dacă vrem pentru răceală să dăm scutiri de impozite, dăm scutiri. Dacă vrem pentru o durere la spate și n-am putut merge la muncă 10 zile și avem 2 milioane de zile de concediu pe acest specific… Vrem să dăm scutiri de impozite? Foarte bine. Să știți că nu le dați numai din banii mei, le dăm din banii la toți.”
Controversata declarție a fost făcută în contextul dezbaterilor aprinse legate de introducerea taxei de 10% (contribuția la CASS) pentru indemnizațiile de concediu medical, o taxare supranumită î„taxa pe boală”.
(Citește și: Impozitul de 10% va fi eliminat în cazul concediilor de maternitate și al bolilor cronice grave)
****
Urmărește-ne pe Google News
