DOCUMENT / Guvernul și-a asumat răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscale menit să redreseze finanțele publice – Ce aduce nou forma finală

Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale menit să corecteze dezechilibrul bugetar.
Proiectul de lege indică un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și de 3,35% din PIB în 2026

Printre cele mai importante măsuri cu aplicare încă din acest an se numără: reașezarea TVA pe un sistem cu două cote – una generală de 21% în loc de 19% în prezent și una de 11% pentru medicamente, alimente, cărți, lemne de foc, energie termică și industria HoReCa; creșterea accizelor cu 10%; creșterea numărului de contribuabili la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin introducerea plății CASS pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții; supraimpozitarea băncilor (impozit pe cifra de afaceri va crește de la 2% în prezent la 4%) și a jocurilor de noroc.
Alte măsuri vizează scăderea indemnizațiilor pentru concediile medicale scurte, majorarea rovinietei, reducerea unor sporuri în sistemul bugetar, reduceri de cheltuieli în educație (burse, creșterea numărului de ore de predare) și reducerea plății concediilor medicale.
Totodată, începând de anul viitor ar urma să fie majorat impozitul pe dividende de la 10% la 16%, iar pensiile, alocațiile și salariile bugetarilor vor fi înghețate.

”Vreau să asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă şi, cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va şi întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru. Îi rog pe cei îngrijoraţi de ordinea în care luăm măsurile să urmărească paşii pe care îi facem şi vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem face totul în câteva zile”, a afirmat Ilie Bolojan.

(DOCUMENT/ LEGE privind unele măsuri fiscal-bugetare)

Potrivit celor mai recente estimări ale vicepremierului Tanczos Barna, un deficit de 7,5% din PIB – în scădere de 9,3% din PIB în 2024 – ar reprezenta, atât pentru România, cât și pentru Comisiei Europene, „un deficit rezonabil” pentru acest an.

Față de proiectul adoptat vineri de guvern au fost operate următoarele modificări:

• Persoanele aflate în concediu de creștere copil, șomerii sau cei cu venit minim de inlcuziune nu vor mai fi nevoiți să plătească 2.430 de lei pe an (CASS calculată la nivelul a șase salarii minime) pentru a fi asigurați în sistemul de sănătate. Ei vor fi considerați asigurați prin reținerea contribuției de 10% din venitul plătit de stat. Suma va fi reținută de plătitorii de indemnizații, ajutoare și beneficii.

• Subvenția acordată partidelor politice va fi redusă cu 40% față de nivelul din 2024.

• În privința taxării jocurilor de noroc, povara fiscală a fost mutată de la jucători la operator. Astfel, veniturile jucătorilor de până la 10.000 de lei vor fi taxate cu 4%, nu 10% cum prevedea prima formă a pachetului fiscal făcută publică. Pe de altă parte, companiile din domeniu vor fi taxate suplimentar cu câteva procente în plus față de forma inițială. Astfel, taxele variază între 25% și 30% în funcție de tipul de joc de noroc, respectiv 8% pentru operatorii licențiați pentru jocurile de tip loto (față de 6,5%).

• Sporurile bugetarilor care lucrează cu fonduri europene va fi redus de la maximum 50% la 40% și nu va fi acordat dacă este depășit termenul de implementare al proiectelor. În varianta publicată joi de Guvern, acesta era redus la maximum 35%.

• Scutirea băncilor cu active de sub 0,2% din totalul activelor sistemului de bancar de supraimpozitare.

Amendamente susținute de PSD: Pensiile până în 4.000 de lei nu datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate

PSD a depus mai multe amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscale. Printre acestea s-a numărat și amendamentul potrivit căruia pensiile de sub 4.000 de lei să nu datoreze contribuții la sănătate, față de 3.000, pragul prevăzut în versiunea Guvernului. Acest amendament nu a trecut.

Alte măsuri susținute de social-democrați: reducerea subvenției partidelor și scutirea mamelor și veteranilor de la plata CASS.

PSD a propus totodată ca toți plătitorii de impozit pe profit să plătească și impozit pe cifra de afaceri, dacă cel dintâi este mai mic decât cel din urmă. În prezent, această reglementare se aplică companiilor cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, impozitul pe cifra de afaceri fiind de 1%. PSD a propus ca pentru companiile mici să fie de 0,5%.

UDMR a cerut creșterea impozitării jocurilor de noroc și criterii mai puțin stricte privind numărul de elevi din școlile cu predare în limba minorităților

Impozitarea cu 10% a sumelor de până în 10.000 câștigate la jocurile de noroc (față de 4%), scutirea mamelor de plata CASS și criterii mai puțin stricte privind numărul de elevi din școlile cu predare în limba minorităților s-au numărat printre amendamentele produse de UDMR.

UDMR a propus totodată amendamente la cuantumul sumelor, respectiv la procentele datorate pentru diversele tipuri de jocuri de noroc, acestea având ca scop ”protejarea păturilor sociale susceptibile să dezvolte dependență de jocurile de noroc.”

Guvernul pregătește încă două pachete de măsuri

Ilie Bolojan a anunțat că planul de reducere a deficitului va avea trei pachete de măsuri.

Un al doilea va fi prezentat și pus în practică la finalul lunii iulie. Acesta ar urma să vizeze, potrivit premierului:

• Reforma pensiilor speciale prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea la pensie la vârsta generală.

• Reforma companiilor de stat şi autorităţilor autonome. Vom restructura autorităţile autonome de tip ASF, ANCOM şi ANRE.

• Reducerea numărului de membri și indemnizațiile din Consiliile de Administrație; transparentizarea activităților și a contractelor.

• Reforma administraţiei locale şi centrale prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare şi digitalizare.

• Combaterea evaziunii fiscale şi afraudării banului public, prin modificări legislative.

• Urgentarea accesării fondurilor europene şi prioritizarea investiţilor cu impact direct în dezvoltare.

(Citește și: ”Tanczos Barna: O țintă realistă de deficit bugetar pentru 2025 ar fi de 7,5% din PIB”)

***