Ministerul Finanțelor a publicat joi seară, în transparență decizională, proiectul de lege pentru reforma fiscală, parte din Pachetul 2 de reformă, care vizează inclusiv reforma administrației publice, rezolvarea inechității generate de pensiile speciale, reforma companiilor de stat și modificarea legii insolvenței.
De notat că alte măsuri fiscale vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, printre care și majorarea impozitului pe dividende la 16% și a impozitului pe profit la 19%.
Prin proiectul de lege se instituie noi taxe și se majorează altele, existând și o regândire a modului în care sunt tratate multinaționalele, prin limitarea cheltuielilor deductibile cu afiliații (intra-grup), susceptibile a fi utilizate pentru a transfera profituri.
Documentul și nota de fundamentare pot fi consultate AICI-LINK.
Mare parte din măsuri au fostfuseseră anunțate miercuri de ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.
(Citește și: ”Video / Pachetul 2 de reformă fiscală: Schimbare de filosofie la taxarea multinaționalelor – modificări majore la regimul fiscal – taxă nouă pe coletele Temu/Shein. Reformă și la ANAF, care se subordonează Finanțelor”)
Noua formulă de taxare a multinaționalelor. Se încheie supraimpozitarea producătorilor de petrol și gaze
Se elimină impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pe firmele cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și se înlocuiește cu un sistem de stabilire a impozitului pe profit prin calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, cheltuielilor cu dobânzile, efectuate cu entități afiliate ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, dacă ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor de această natură este mai mare de 3%.
Amintim că taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari a fost introdusă întocmai pentru a taxa multinaționalele care fac transfer de profit, iar ministrul Finanțelor a declarat miercuri că sistemul actual este unul nefuncțional: încasările bugetare sunt de doar 1,2 miliarde de lei, în loc de 5-7 miliarde de lei cât se estima la legiferarea lui.
Această nouă taxă pe multinaționale țintește venituri bugetare suplimentare între 1,7-2 miliarde de lei.
”Vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. Despre ele s-a vorbit foarte mult și s-a făcut destul de puțin, în foarte mulți ani de zile. Nu am găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF, în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați. (…) Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor. Ele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare. Dar când vine vorba despre cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România, iar acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi – este o nouă abordare, o nouă paradigmă în ceea ce privește tratarea multinaționalelor”, a declarat Nazare, care a punctat că sistemul actual este inspirat din ”base erosion tax”, care este folosită în Statele Unite.
Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
Băncile rămân cu impozit pe cifra de afaceri, majorat de la 1 august la 4% de la 2% anterior.
În același timp, impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze natural – ICAS, se aplică până la 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026.
Companiile trebuie să aibă minim un cont bancar. 30 de zile de la înființare pentru deschiderea contului
Având în vedere necesitatea realizării unei tranziții accelerate către efectuarea de plăți prin mijloace de plată fără numerar în România, prin proiectul de act normativ se reglementează următoarele aspecte:
– se instituie în sarcina persoanelor juridice obligația deținerii unui cont la o instituție de credit din România pe toată durata desfășurării activității;
– persoanele juridice nou înființate sunt obligate să deschidă un cont la o instituție de credit în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înființării;
– se instituie în sarcina instituțiilor de credit din România obligația de a deschide cont persoanelor juridice
– este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont la o instituție de credit
– este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 01.01.2026.
„Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și bineînțeles nici card. Și am constatat ca o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei”, a spus miercuri ministrul Finanțelor.
Firma poate deveni inactivă fiscală dacă nu are cont bancar
Mai multe prevederi vizează situația firmelor inactive. „Avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi care datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni”, a declarat miercuri Alexandru Nazare.
Se propune completarea art. 92 din Codul de procedură fiscală cu noi situații în care contribuabilul/plătitorul să fie declarat inactiv, respectiv dacă acesta:
a) nu are cont bancar în România;
b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
Astfel, lipsa contului bancar deschis la o instituție de credit din România, în cazul persoanelor juridice, constituie motiv de inactivare fiscală aceasta fiind o informație financiară la fel de importantă ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la randul lor constituie motive de inactivitate fiscală.
De asemenea se propune ca nedepunerea în termen de 5 luni de zile de la împlinirea termenului legal, a situațiilor financiare anuale, să constituie condiție de declarare ca inactiv a persoanei juridice.
În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF insolvența, lichidarea sau radierea, după caz, potrivit legii.
De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani. Astfel, în situația în care aceștoa nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora, după caz. Pentru contribuabilii/plătitorii declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mica de 3 ani , dacă nu se reactivează în termen de 1 ani de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora.
Măsuri pentru firmele decapitalizate. Restricții la acordarea de dividende
Firmele care au valoarea activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris vor mai putea acorda dividende doar după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege, iar împrumuturile acordate de acționari/asociați firmelor în această situație vor fi convertite în acțiuni.
Firmele care distribuie dividende trimestriale, nu vor putea acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, avansuri sau împrumuturi, până la regularizarea diferențelor.
În cazul firmelor care au distribuit dividende interimare, dar nu au regularizat situația la an, sau au acordat împrumuturi/avansuri acționarilor/asociaților, fără să le regularizeze, sunt introduse sancțiuni de minim 5.000 de lei.
De asemenea, distribuirea de dividende va fi condiționată și de constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate, precum și de constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.
Prin modificarea Legii 31/1990 privind societățile, se propune reducerea fenomenului de decapitalizare a societăților din România, prin amendarea legii societăților.
Restricții la cesiunea părților sociale și obligație de majorare a capitalului social minim la 8.000 de lei
Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății, în sensul art. 25 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, să fie opozabilă organului fiscal central în anumite condiții. Propunerea are în vedere modelul reglementat în legislația belgiană și franceză care impune anumite formalități de notificare a organului fiscal/de publicitate specială a cesiunii în absența îndeplinirii cărora cesiunea îi este inopozabilă.
Potrivit cadrului legal actual cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății se poate realiza indiferent dacă societatea în cauză figurează cu obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central.
Astfel, vânzarea de acțiuni ale SRL cu datorii se va face doar cu garanții și cu acordul ANAF. Cesionarea va putea fi blocată de ANAF. În cazul în care obligațiile de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală nu se sting în termen de 60 de zile de la data înregistrării cesiunii în registrul comerțului, garanțiile constituite se execută de către Fisc.
Ce spunea Ministrul Finanțelor despre cesionarea firmelor:
- Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii.
- Împreună cu Oficiul Registrului Comerțului și Ministerul Justiției am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă – acolo unde nu sunt datorii nu e nicio problemă – dar există datorii trebuie să prezinte dovezi că fie sunt plătite, ori să arate măsuri asiguratorii în privința acelor datorii tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma intră în activitate și după aceea statul să nu mai poată recupera nimic.
Astfel, în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică ANAF actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați. Dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de ANAF, aceasta sau cesionarul constituie garanții. La înregistrarea cesiunii în registrul comerțului dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de ANAF se prezintă dovada acordului Fiscului cu privire la constituirea de garanții.
Capitalul social se majorează
Se propune creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitata (SRL) fata de creditori, inclusiv cel bugetar în sensul stabilirii capitalul social al SRL-urilor la minimum 8000 lei, care sa genereze o minima responsabilizare a celor care intenționează sau iniționează să aibă o afacere.
Suma de 8000 lei a rezultat ca urmare a actualizării nivelului de capital social de 200 de lei cu indicele prețului de consum ianuarie 1990 – decembrie 2024. De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Companiile nou înființate vor trebui să aibă noul capital social de 8000 de lei de la 1 ianuarie 2026.
Se consideră că, dat fiind capitalul social minim de 200 de lei actual la înființarea firmei, se încurajează înființarea unui număr mare de societăți doar în scopul fraudării partenerilor de afaceri și a statului, care intră pe piață si tranzacționează direct pe datorii și fără a exista posibilități reale și eficiente de atragere a răspunderii administratorilor și asociaților pentru recuperarea creanțelor în cazul falimentului.
Crește impozitarea câștigurilor din tranzacții financiare
O altă măsură propusă este majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:
- cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 2%;
- cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 4%.
Companiile, obligație să asigure plata cu cardul
Firmelor li se instituie obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.
Modalitatea de implementare a acestei obligații este lăsată la aprecierea persoanelor vizate, astfel ca acceptarea de către acestea a cardurilor de debit, de credit sau preplătite ca mijloc de plată să se poată realiza prin intermediul oricărei variante dintre cele menționate.
Ca urmare a acestei măsuri se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, oferind posibilitatea posesorilor de carduri, în contextul actual, dominat de digitalizare, de a utiliza acest mijloc de plată la un număr mai mare de operatori economici.
Este stabilită data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi, respectiv 01.01.2026.
Modificări la eșalonarea la plată a creanțelor bugetare: Garanții și reducerea termenelor
Ministerul propune ca în procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante, debitorii să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații.
Astfel, debitorul trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:
- obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea;
- obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
- obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
- obligaţii fiscale care reprezintă accize.
Se propune diminuării de la 180 zile la 60 zile a perioadei în care contribuabilul trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, precum și creanţele bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată.
Nou regim fiscal pentru persoanele care fac bani din închirieri de tip Airbnb și Booking.com
Regimul fiscal pentru veniturile din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare precum și din închirierea pe termen scurt a unui număr de 1-7 camere situate în locuințe proprietate personală va fi modificat.
Astfel, va fi eliminată posibilitatea utilizării sistemului real sau a celui de normă de venit (pentru stabilirea obligațiilor fiscale) și se introduce un sistem de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra venitului brut anual.
Pentru persoanele fizice care închiriază pe termen scurt camere din proprietatea personală, este precizat mai clar că au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților.
Ministerul Finanțelor propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.
Astfel, se propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real și introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.
Pentru determinarea venitului net contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.
Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final. Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice. Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la termenul legal de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice. Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii aplicabile veniturilor din activități independente.
Impozitul anual datorat se stabilește de contribuabil prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere.
Cresc contribuțiile CASS la venituri din activități independente
Ministerul de Finanțe propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Măsura este motivată de angajamentele asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 și are ca scop și reducerea decalajului de taxare a muncii între veniturile din activități independente și veniturile din salarii și asimilate salariilor.
Modificări la stabilirea normelor de venit pentru activitățile independente
O altă măsură prevede că nivelul normei de venit în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente să nu mai fie o sumă fixă ca în prezent, ci să fi legat de salariul minim brut pe țară (SMB), așa cum este el la data de 1 ianuarie a anului fiscal.
„Nivelul normei anuale de venit prin înmulțirea acestui indicator cu un număr care nu poate fi mai mic decât 12 (spre exemplu: 12xSMB, 12,5XSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabilește în prezent”, se arată în nota de fundamentare.
Mai mult, se propune ca și calculul contribuțiilor sociale să fie legat de aceeași normă de venit, calculată pe baza salariului minim. Astfel, dacă venitul tău net anual (stabilit pe baza noii norme de venit) depășește 12 salarii minime brute pe țară, vei fi obligat să plătești contribuții de asigurări sociale (CAS) și de sănătate (CASS).
(Citiți și: ”O radiografie a administrației: România ”urbanului mic”. Sărăcia orașelor non-municipii reședință, care nu au nici angajați, nici firme pentru a încasa taxe. Cifrele unei situații socio-financiare dărâmătoare”)
(Citește și: ”Video / Pachetul 2, de reformă a administrației locale, prezentat oficial. Printre măsuri: Plafonarea numărului de angajați din primării și de polițiști locali; alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de gradul de colectare a impozitelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
