Specialiștii Oxford Economics se așteaptă ca economia zonei euro să câștige avânt anul viitor, însă, fără un impuls puternic din partea politicilor, creșterea din 2026 va fi modestă. Deși decalajul de performanță dintre nucleu și periferie ar trebui să se reducă, divergențele între țări vor rămâne mari.
În acest context, șeful secțiunii Macro Europa, Ángel Talavera, consideră că patru teme vor fi esențiale pentru perspectivele economice de anul viitor.
◼ Economia zonei euro ar putea lua avânt anul viitor, dar fără un impuls puternic din partea politicii, creșterea din 2026 va fi anemică. Deși decalajul dintre performanța nucleului și periferiei ar trebui să se reducă, divergențele dintre țări vor rămâne mari.
◼ Speranțele pentru un impuls fiscal major sunt prea optimiste, în opinia economiștilor Oxford Economics. În ciuda planurilor pentru o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, multe țări vor opta probabil pentru consolidări fiscale modeste anul viitor. Mai mult, ei consideră că impactul planului fiscal german nu va începe să se facă simțit decât în 2027.
◼ Al doilea șoc China va defini tot mai mult politica europeană. Creșterea competiției Chinei pe lanțul valoric va amenința tot mai multe segmente din sectorul industrial; Europa este probabil să răspundă cu măsuri defensive incrementale împotriva politicilor comerciale considerate incorecte. De asemenea, riscul perturbării lanțurilor de aprovizionare crește din cauza dependenței de materiale cheie din China.
◼ Boom-ul investițiilor în AI va ocoli Europa. Zona euro nu va beneficia de valul de investiții tehnologice din SUA. Creșterea utilizării AI ar trebui să genereze unele câștiguri de productivitate, dar vor trece ani până acestea vor afecta economia.
◼ Inflația nu mai este o preocupare pentru factorii de decizie. Cu inflația revenită la țintă și Banca Centrală Europeană adoptând o abordare dependentă de date, doar o surpriză negativă la capitolul creștere și inflație ar determina noi tăieri de dobânzi.
Creșterea este foarte inegal distribuită în Europa
În timp ce PIB-ul agregat al zonei euro a arătat o expansiune solidă trimestrială de 0,3% în T3 2025, mai mult de jumătate din economia zonei euro a avut o creștere zero sau negativă.
”Considerăm că economia cu două viteze a zonei euro va continua să fie o caracteristică în 2026, cu economiile din sudul Europei crescând mai rapid decât nucleul regiunii, deși într-o măsură mai mică decât în anii anteriori (Grafic 2). Pentru Italia și Franța, potențialul scăzut de creștere, împreună cu probleme fiscale și incertitudine politică, plasează aceste țări ferm în grupul țărilor nucleu cu creștere scăzută”, se arată în raportul citat.
Grafic 2: 2026 va continua să fie caracterizat de o economie cu două viteze în zona euro
Economiștii britanici se așteaptă ca schimburile comerciale nete să tragă în jos creșterea pentru al doilea an consecutiv în 2026, pe măsură ce Europa continuă să absoarbă impactul tarifelor și să sufere pierderi de competitivitate.
Multe companii au adoptat deja o abordare de așteptare în fața incertitudinii ridicate, ceea ce va afecta cheltuielile de capital anul viitor.
”Deși acordul comercial cu SUA ar trebui să ofere mai multă claritate pentru planificarea corporativă, ne așteptăm ca investițiile să crească ușor anul viitor și să înceapă să capete impuls substanțial abia în 2027.
Aceasta înseamnă că creșterea se va baza în principal pe consumatori. Pentru 2026, anticipăm o creștere a cheltuielilor de consum de 1,5%, o rată decentă, dar modestă, ținând cont de sprijinul venit din creșterea veniturilor reale”, se arată în raport.
Totuși, sentimentul consumatorilor rămâne la un nivel redus (Grafic 3), deoarece majoritatea gospodăriilor au văzut o scădere a puterii reale de cumpărare, iar costurile crescute ale locuințelor pun presiune suplimentară pe bugete.
Grafic 3: Consumatorii rămân pesimiști în ciuda unei piețe solide a muncii
Stimulul fiscal din 2026, supraevaluat/ Politica expansionistă a Germaniei va fi aproape integral anulată de consolidarea fiscală din alte state
Unul dintre motivele pentru previziunile mai pesimiste ale Oxford Economics îl reprezintă faptul că analiștii britanici nu întrevăd o schimbare fiscală majoră în Europa în 2026.
”Planurile pentru o creștere semnificativă a cheltuielilor europene pentru apărare, combinate cu planul fiscal german, au dus la așteptări larg răspândite privind un val de stimul financiar care să ridice economia europeană anul viitor. Suntem sceptici și considerăm că orice impuls fiscal va fi modest din mai multe motive”, susțin ei.
În primul rând, obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare implică o expansiune a cheltuielilor mai amplă decât cea care, în realitate, este probabil să fie implementată. O bună parte din noile fonduri este destinată armamentului și vehiculelor care necesită ani pentru a fi fabricate, ceea ce înseamnă că efectul cheltuielilor suplimentare se va dispersa pe o perioadă extinsă. În plus, pierderile prin importuri și multiplicatorii reduși aferenți achizițiilor militare vor tempera impactul asupra creșterii economice.
În al doilea rând, este discutabil în ce măsură planul fiscal ambițios al Germaniei va putea fi implementat la scara și viteza planificate. Predilecția planului pentru infrastructură implică riscuri mari de implementare și probabilitatea apariției unor blocaje în diverse sectoare e ridicată. Aceasta înseamnă că majoritatea impactului asupra creșterii va fi resimțit abia din 2027 încolo.
În al treilea rând, majoritatea țărilor europene sunt încă angajate în programe de reducere a deficitului, astfel că, în ciuda planurilor pentru creșterea cheltuielilor de apărare, acestea vor realiza consolidări fiscale modeste anul viitor (Grafic 4). Pe lângă angajamentele suplimentare pentru apărare, majorarea plăților dobânzilor la datorie va pune o presiune crescândă pe finanțele publice, astfel că guvernele vor fi tot mai mult puse în situația de a majora taxele sau de a reduce alte cheltuieli din bugete.
Graficul 4: Stimulul fiscal al Germaniei va fi aproape în întregime compensat de politicile din alte țări.
Primul șoc din China a avut efecte pozitive pentru Europa (inputuri mai ieftine pentru industrie, o piață nouă uriașă pentru companii). Al doilea șoc reprezintă o amenințare existențială
China se transformă într-un adversar comercial major pentru Europa, avertizează analiștii.
”Considerăm că efectele acestei schimbări vor depăși echilibrele comerciale bilaterale și vor avea implicații profunde pentru industria manufacturieră europeană, precum și pentru politicile comerciale și industriale ale Europei”, se arată în aport.
Problema concurenței chineze nu este nouă; ea a început în anii 2000, când țara a aderat la Organizația Mondială a Comerțului și a inundat economia globală cu bunuri manufacturate. Însă primul șoc din China a avut multe efecte pozitive pentru Europa – inputuri mai ieftine pentru industrie și bunuri pentru consumatori, o cerere mare pentru produse europene cu valoare adăugată ridicată și o piață nouă uriașă pentru companiile europene.
”Al doilea șoc din China este diferit și reprezintă o amenințare mult mai existențială pentru afacerile europene, în special pentru Germania. Până acum, am observat puține dovezi că China inundă piața cu produse. Dar este clar că China concurează acum într-un număr tot mai mare de segmente superioare lanțului valoric (Graficul 5) – fie că este vorba de vehicule electrice, baterii și tehnologie pentru energie regenerabilă, fie de utilaje industriale avansate – și înlocuiește tot mai mult producătorii europeni pe piețele terțe”, se arată în raport.
Graficul 5: Exporturile Chinei devin din ce în ce mai complexe
Pentru industria europeană, care se confruntă cu un dezavantaj competitiv major din cauza prețurilor mai ridicate la energie și care încă resimte efectele tarifelor impuse de SUA, aceasta reprezintă o altă forță structurală ce va împiedica sectorul în anii următori. De fapt, impactul său este deja vizibil prin închiderea unor fabrici și concedieri în sectoarele cele mai expuse concurenței chineze, precum producția de vehicule și industria chimică.
Un risc asociat este dependența Europei de materiale chineze esențiale pentru asigurarea funcționării corecte a lanțurilor de aprovizionare, ceea ce crește probabilitatea apariției întreruperilor în aprovizionare și a opririlor de producție.
Boom-ul investițiilor în AI va ocoli Europa
Spre deosebire de experiența SUA, unde boom-ul investițiilor în capital fix este condus de tehnologie, economiștii nu se așteaptă ca AI să fie un motor semnificativ de creștere în Europa anul viitor.
Diferențele sunt uriașe: investițiile europene în centre de date reprezintă doar 0,3% din totalul investițiilor estimate pentru 2024, în timp ce marile companii tehnologice din SUA plănuiesc să investească aproximativ 370 de miliarde de dolari în acest an (7%). Deși companiile tech cresc rapid investițiile în Europa, punctul de plecare mult mai scăzut înseamnă că sumele nu sunt suficient de mari pentru a contribui semnificativ la investițiile totale sau la creșterea PIB-ului regiunii anul viitor.
Există mai multe motive pentru acest lucru. Majoritatea investițiilor în tehnologie sunt concentrate în câteva companii mega-cap cu sediul în SUA. SUA beneficiază, de asemenea, de costuri mai mici la energie – un factor esențial, având în vedere consumul ridicat de energie al centrelor de date – de reglementări mai simple și mai rapide pentru construcții, de un ecosistem mult mai mare și integrat în jurul proiectelor AI și de un sprijin guvernamental și stimulente fiscale mai cuprinzătoare.
Europa va beneficia totuși de unele avantaje generate de adoptarea crescută a AI sub forma unei productivități mai ridicate.
”Ratele de adoptare a AI au fost, în general, mai mari decât ne așteptam, iar Europa se clasează bine în ceea ce privește pregătirea pentru AI pe mai multe criterii (Graficul 6). Însă aceste câștiguri de productivitate vor necesita ani până când efectele asupra economiei vor deveni vizibile”, se arată în raport.
Graficul 6: Europa poate beneficia în continuare de câștiguri de productivitate generate de AI, în ciuda investițiilor mult mai mici
Inflația nu mai reprezintă o preocupare pentru factorii de decizie
Inflația a revenit la țintă și nu mai constituie o preocupare pentru factorii de decizie din zona euro.
”Ne așteptăm ca presiunile asupra prețurilor să rămână reduse, iar inflația să scadă sub ținta de 2% anul viitor – o opinie împărtășită și de Banca Centrală Europeană. În ciuda scăderii anticipate a inflației, nu anticipăm modificări ale ratelor de politică monetară anul viitor, deoarece majoritatea consiliului a făcut clar că sunt confortabili cu nivelurile actuale și consideră că scăderea inflației este temporară”, precizează experții Oxford Economics.
(Citește și: ”Avuția gospodăriilor din statele ECE: Factori istorici și structurali care au descurajat diversificarea averii. Distribuția activelor financiare pe țări: unde e avansată România”)
***
Urmărește-ne pe Google News
