Video / Pachetul 2 de reformă fiscală: Schimbare de filosofie la taxarea multinaționalelor – modificări majore la regimul fiscal – taxă nouă pe coletele Temu/Shein. Reformă și la ANAF, care se subordonează Finanțelor

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, așa-numitul pachet doi de reformă fiscală.

Acesta este unul amplu și include eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și înlocuirea acestuia cu un sistem de taxare care să contracareze mai eficient exportul de profituri prin prețuri de transfer și tranzacții cu afiliații (intra-grup).

În același timp, prin propunerea de act normativ este vizată și reforma la ANAF și la celelalte instituții din subordinea Ministerului Finanțelor, urmând să se introducă teste de integritate și bodycam-uri (camera de filmat) la funcționarii care fac activitate de control. În plus, se va regândul sistemul eșalonărilor la plată a obligațiilor bugetare, urmând să se reducă și termenele la eșalonare și să se introducă garanții pentru acordarea eșalonării.

Măsuri pentru modificarea regimului fiscal. Capitalul social inițial se va majora la 8.000 de lei

Pachetul urmărește închiderea portițelor prin care persoanele juridice nu își plătesc taxele și impozitele sau datoriile la bugetul de stat. Vizate vor fi și companiile inactive, 462.000 la număr, cu datorii de 3,5 miliarde de lei. Aceste companii vor trebui ori să se redeclare active, până la un termen, ori vor intra în procedura ce va duce spre radiere.

În același timp, se instituie obligația – inclusiv asupra băncilor – ca cele aproape 700.000 de firme active care nu au cont și card bancar să aibă unul, pentru a exista trasabilitate a plăților. Aceste companii au datorii la stat de 1,7 miliarde de lei, a anunțat Nazare.

”Ponderea companiilor care nu au relație cu nicio bancă și nu fac niciun rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Pe această cale instituim obligația prin care, persoanele juridice, să dețină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin 1 cont pentru acele companii”, a declarat Nazare.

Nazare a anunțat și faptul că Guvernul propune actualizarea cu rata inflației a capitalului social, cel de 200 lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi.

”Practic propunem stabilirea unui capital social minim, de 8.000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Această chestiune nu va fi reglată imediat, vor fi norme tranzitorii, de 2 ani de zile. Va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 cu norme tranzitorii. (…) Firmele noi înființate vor trebui să aibe noul capital social, stabilit prin lege”, a spus ministrul Finanțelor.

Totodată, Nazare a anunțat eliminarea plafonului de 50.000 de lei la plata cu cardul, el cerând de asemenea băncilor și operatorilor de sisteme de plăți să își reducă costurile de plată cu cardul.

Noul sistem care înlocuiește taxa pe cifra de afaceri la companiile mari

Multinaționalele vor fi vizate pe o serie de categorii de cheltuieli, suspectibile a fi folosite în scop de transfer de profit: vorbim de management-fee-uri, de cheltuieli de administrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și vorbim de consultanță.

Amintim că taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari a fost introdusă întocmai pentru a taxa multinaționalele care fac transfer de profit, iar ministrul Finanțelor a declarat miercuri că sistemul actual este unul nefuncțional: încasările bugetare sunt de doar 1,2 miliarde de lei, în loc de 5-7 miliarde de lei cât se estima la legiferarea lui.

Nazare a punctat că taxa pe cifra de afaceri țintește activitatea totală a multinaționalei, o greșeală. Această nouă taxă țintește venituri bugetare suplimentare între 1,7-2 miliarde de lei.

”Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor. Ele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare. Dar când vine vorba despre cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România, iar acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi – este o nouă abordare, o nouă paradigmă în ceea ce privește tratarea multinaționalelor”, a declarat Nazare.

Nouă taxă pe coletele Temu/Shein/AliExpress/Trendyol. HoReCa ar putea trece la TVA de 21%

Acesta a anunțat și o nouă taxă, pe fluxurile extra-comunitare de colete, care vizează explozia de comenzi sub 150 de euro care nu sunt taxate. Aceste colete, care au crescut puternic și au ajuns la 225.000 de colete/zi, vor fi taxate cu 25 lei.

Așteptarea este ca această nouă taxă să aducă 1,3 miliarde de lei în plus la buget.

Nazare a anunțat că Guvernul va face inclusiv o analiză pentru sectorul HoReCa, în contextul în care Comisia Europeană a cerut trecerea sectorului la TVA de 21% de la cota redusă de 11%.

”Vom prezenta analiza Comisiei și după aceea vom lua o decizie”, a afirmat Nazare.

Principalele declarații ale ministrului Finanțelor, cu privire la multinaționale:

• Astăzi, cu ocazia publicării spre consultare a componentei fiscale a pachetului 2, prezint o serie de măsuri pe care le propunem în acest sens. O să încep prin a enumera măsurile care din punctul meu de vedere sunt foarte importante ca impact economic în special în zona de investiții.

• Principala chestiune pe care vreau să o subliniez: vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale. Despre ele s-a vorbit foarte mult și s-a făcut destul de puțin, în foarte mulți ani de zile. Din experiența acestor săptămâni, luni de zile de când am preluat mandatul nu am găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF, în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați.

• Deci începem un exercițiu complet nou, care în paralel va însemna și o întărire a direcției de prețuri de transfer din ANAF, care a fost în ultimii 4 ani văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale. Efortul este mai amplu.

• De unde am plecat: de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor, în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de management-fee-uri, de cheltuieli de administrare, de proprietate intelectuală, de dobânzi intra-grup și vorbim de consultanță. Aceste cheltuieli apar în momentul de față în evidențele pe care aceste companii le raportează și vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli ale multinaționalelor care sunt susceptibile sau ca să spun așa, pricinoase – prin care în mod tradițional se transferă profituri.

• De ce facem acest lucru: pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi oprește, previne creșterea economică și investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profitul.

• Pe aceste 4 categorii, pe care le-am identificat deja, avem un volum de calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei – în relația cu afiliații.

• Ca urmare am creat o nouă formulă de taxare, inspirați fiind din ”base erosion tax”, care este folosită în Statele Unite, cu un ”trigger” de 3% pe aceste  4 categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depășește acest 3% să fie considerat nedeductibil.

• Ce facem, în fapt: permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare, ne așteptăm la un efect și în creșterea impozitului pe profit și la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost mereu susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.

• Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024. Credem noi că va targeta mult mai bine această zonă de export de profit.

• Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează acum la companiile (cu afaceri) de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în deccelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30% și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi, de astăzi, care ne indică că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune. Trebuie să anticipăm acest lucru.

• Ca atare, odată cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (INCA), ne așteptăm de la companii, bineînțeles, să aibă o altă atitudine față de investiții în România.

• Această taxă a fost, în formula actuală, încă de la momentul în care a fost introdusă în Parlament. A fost și atunci un amendament care să înlocuiască targetat INCA, așa cum propunem astăzi. Nu a fost adoptat. La adoptarea INCA ne-am așteptat la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. E clar că această taxă nu și-a atins efectele. Și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat practic toată activitatea lor economică.

• Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor. Ele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare. Dar când vine vorba despre cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România, iar acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi, o nouă abordare, o nouă paradigmă în ceea ce privește tratarea multinaționalelor.

Despre măsurile din pachet:

• O să trec prin cele mai importante măsuri care vor apărea în documentul care va fi publicat astăzi, pe site-ul Ministerului de Finanțe.

• O altă chestiune la fel de importantă se referă la o taxă pe fluxurile (comerciale) extra-comunitare de colete. Ce se întâmplă în acest domeniu: la nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 mld. la 4 mld. în ultimele 4 ani. În România aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi – 3.000-4.000 de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi, astăzi. Sunt foarte mulți antreprenori români, de aproape 40.000 de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare.

• Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitară. Sunt efecte de mediu, logistice – pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici.

• Ca atare, propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro.

• Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zone extracomunitare în România, cât și cele care vin prin alte hub-uri în România.

• Evident că, odată instituită taxa, cei care vor să își stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România nu vor mai trebui să plătească acești bani. Îi invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină și să își stabilească hub-uri logistice în România.

Despre reforma de la ANAF și instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor

Ministrul a prezentat și o serie de măsuri care privesc reorganizarea ANAF și per total activitatea ANAF și activitatea Ministerului de Finanțe.

Printre cele mai importante sunt întărirea subordonării ANAF Ministerului de Finanțe, teste de integritate pentru funcționarii din zona de control – ANAF, Vamă și Oficiul pentru Jocuri de Noroc –precum și camere de luat vederi în timpul activității de control a acestor funcționari.

Principalele declarații ale Ministrului Finanțelor:

• Componenta fiscală a acestui pachet este una de echilibrare, de echitate și de încurajare a conformării fiscale. Reglăm în primul rând relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF.

• Această relație a fost tensionată, iar rezultatul acestei tensiuni, de-a lungul anilor, s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare.

• Introducem un text prin care, în privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului și în privința colectării, iar în privința activităților pe care Ministerul le are trebuie să poată coordona acolo, pe domeniul său de specialitate, ANAF. (…) ANAF va răspunde Ministerului de Finanțe, va fi responsabil Ministerului de Finanțe. Ministrul de finanțe va putea declanșa o acțiune în ANAF.

• Nu vom face acest lucru pentru activitatea de control – va rămâne în gestiunea ANAF, dar în toate celelalte activități de coordonare o vom facem. De ce: până acum ea era reglată doar dintr-un singur cuvânt, că ANAF este ’subordonat’ Ministerului de Finanțe, dar în fapt, în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic. Nu exista niciun fel de coordonare și trebuie să avem responsabilități și să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate.

• Vor exista teste de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa când avem persoane suspectate de diverse activități frauduloase în oricare dintre aceste instituții, mai ales în zona de control. Acei funcționari suspecți să treacă prin aceste filtre. E o chestiune sănătoasă. Nu o face doar România, ci și Italia și alte țări tocmai pentru a cultiva integritatea în aceste zone.

• Introducem de asemenea bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii și pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care se întâmplă activitatea de control, fie că este vorba de ANAF sau Antifraudă sau Vamă. Avem nevoie de transparență în controale.

• Aceste lucruri nu erau legiferate, ele vor intra în pachetul doi tocmai pentru a ne crea baza de a achiziționa aceste lucruri și de a le pune în valoare.

Despre schimbările la eșalonări și la vânzarea de companii cu datorii, unde pot exista inclusiv acțiuni penale:

• Schimbăm filosofia în privința modului în care se fac eșalonările. Avem trei tipuri: eșalonarea simplificată, eșalonarea clasică și cea cu risc fiscal mic.

• Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie. Și-a produs efectele în pandemie, iar ca multe alte lucruri care au fost inițiate în pandemie, a fost permanentizată. Este vorba de un fel de credit cu buletinul acordat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să și recupereze sumele, când aceste companii nu platesc.

• Și avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, poate de la 100.000 de lei și au ajuns la zeci de milioane. Și nu e doar un caz: sunt foarte multe care au ajuns să acumuleze datorii foarte mari. Nu e vorba doar de eșalonarea simplificată.

• Vom regândi sistemul de eșalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecți, care chiar au nevoie de o eșalonare, să o facă. Să îi ajutăm, dar în același timp prevenind abuzurile în cazul acestor facilități acordate. Ele se văd când ne uităm la arieratele acestor companii și la numărul de debitori, care e foarte mare: de exemplu, la eșalonarea simplificată, mai avem 3 miliarde de lei de recuperat.

• Pentru celelalte tipuri de eșalonări, că e vorba de o companie care are mai puțin de 12 luni, nu aveam niciun fel de măsură asiguratorie. O companie nouă vine direct în eșalonare – aceste companii vor trebui să prezinte garanții. Am introdus un contract de fideuisiune pentru aceste companii – și nu doar pentru ele, ci și pentru celelalte tipuri de eșalonări astfel încât să avem garanții suficiente că vom recupera banii.

• De asemenea, termenele pe care le aveau aceste companii până acum, pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se reduc. Vă dau un exemplu: de la 180 la 60 de zile. Pentru că ei, practic, după ce își luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente. Iar din eșalonare în eșalonare am ajuns în anumite cazuri la sute de milioane datorii, companii care intră în concordat sau insolvență, după caz, după care statul trebuie să consume resurse, de toate felurile, să recupereze acei bani.

• Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii.

• Împreună cu Oficiul Registrului Comerțului și Ministerul Justiției am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă – acolo unde nu sunt datorii nu e nicio problemă – dar există datorii trebuie să prezinte dovezi că fie sunt plătite, ori să arate măsuri asiguratorii în privința acelor datorii tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma intră în activitate și după aceea statul să nu mai poată recupera nimic.

Despre măsuri pentru conformarea la plată și trasabilitatea plăților în economie:

• În privința propunerilor care vizează conformarea la plată: una dintre măsuri se referă la creșterea transparenței și trasabilității operațiunilor de încasare și plată în relațiile comerciale dintre operatori.

• Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă și bineînțeles nici card. Am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei.

• Ponderea companiilor care nu au relație cu nicio bancă și nu fac niciun rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar.

• Pe această cale instituim obligația prin care, persoanele juridice, să dețină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin 1 cont pentru acele companii. Ca să avem vizibilitate și să avem o trasabilitate a plăților.

• Persoanele fizice sunt, bineînțeles, să folosească și cash și card. Nu există vreo obligație aici.

• Dar dacă vorbim de persoane juridice și vorbim despre un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj și nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel.

• O altă chestiune foarte importantă se referă la capitalul social. Din 2020 încoace, capitalul social (minim) nu mai este 200 de lei. Este 1 leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social 1 leu statul are foarte puține resurse, posibilități, de a recupera (datoriile) în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, insolvență, dizolvare, în diverse faze.

• Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de de 200 lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi.

• Practic propunem stabilirea unui capital social minim, de 8.000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles această chestiune nu va fi reglată imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care vor ajunge în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie, nu sunt blocați în capital social – dar în același timp și statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să și-i recupereze.

• O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei în privința plăților cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comercial va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronic.

• Sunt în momentul de față peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018 când POS-urile aveau diverse regimuri și era complicat să obții un POS. Acum avem 3 variante de POS, e mult mai facil să obții acest lucru. Vom avea în vedere în normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România unde nu există internet, ne vom uita și la aceste zone pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu regula. Avem nevoie de vizibilitate asupra plăților de toate tipurile.

• Am purtat un dialog foarte deschis cu Asociația Băncilor și cu cei care reprezintă aceste mijloace de plată electronică, astfel încât, în paralel cu această măsură, și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi. Ne așteptăm de la ei la un răspuns în privința acestui set de măsuri propus astăzi. Trebuie să vedem și de la acești operatori că își modifică costurile astfel încât pentru cetățean să devină mai puțin costisitoare această operațiune.

Despre modificările care vizează societățile inactive:

• O altă chestiune foarte importantă: contribuabilii inactivi. Avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi. Aceștia datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Practic nu a existat o preocupare până acum în privința acestei pături de societăți comerciale inactive, cu sau fără datorii. Dar ele îngreunează foarte mult administrarea fiscală și chiar dacă apare nu sunt pe radar, creează datorii – 3,5 miliarde de lei sunt foarte mulți bani pentru România de astăzi. Nu mai poți sta 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni.

• Vom crea un regim în care societățile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară activi din nou, pentru cei care sunt în această situație accidental, din diverse motive, ori vor intra într-o procedură de dizolvare, lichidiare și radiere, după caz.

• Nu putem să avem un regim atât de facil în privința înființării companiilor, cu costuri extrem de mici – 1 leu – și un regim atât de complicat în privința desființării lor. Practic nu le desființăm niciodată – am găsit inactivi și de 15 ani, iar inactivii care au vechime mai mare de 3 ani, și aceștia au datorii de 1,5 miliarde de lei. Nu i-a deranjat nimeni cu o floare și nu se mai poate face acest lucru dacă vrem cu adevărat să ridicăm la suprafață și să reglăm aceste probleme, pe fond, care nu au fost reglate niciodată. Nu e nici normal pentru toți contribuabilii corecți, să ai jumătate de milion de companii inactive la care nu se uită nimeni.

• Mai sunt câteva măsuri, sunt foarte. Documentul va fi publicat în consultare astăzi. Vrem ca începând de mâine să facem consultări pe acest text. Avem tot felul de propuneri care se adaugă acestora pe care le avem astăzi. Vrem să le dezbatem cu tot ce înseamnă mediu asociativ, cu tot ce înseamnă business în România și așteptăm sugestii de completare pe toate propunerile pe care le-am sugerat astăzi.

Alte declarații importante ale ministrului Finanțelor, inclusiv despre Coaliție și rectificare bugetară:

• Trebuie să începem să facem bugete corecte. Nu mai putem lansa proceduri de licitație dacă nu avem bani și certitudinea că există bani la bugetul de stat. În anul curent și anii următori. (…) Acest lucru s-a întâmplat pentru că au fost pornite foarte multe licitații, indiferent de capacitatea de plată a unui ordonator sau altul.

• Coaliția trebuie să revină la masa discuțiilor. Sunt ministere care au propus componente ale pachetului – vorbim de Ministerul Dezvoltării, al Sănătății, de multe alte idei care sunt practic în lucru dar avem nevoie de decizia Coaliției pentru a putea înainta cu acest pachet. Pe care eu sper din tot sufletul să îl adoptăm în interiorul lunii august, tocmai pentru a putea transmite la Bruxelles, în timp util, până la jumătatea lunii septembrie și cu timp suficient înaintea de ECOFIN din noiembrie că suntem consistenți în privința măsurilor deja asumate, unele prin PNRR și nerezolvate de ani de zile.

• Vom analiza situațiile UAT-urilor cu probleme financiare, pe bază de grile. Noi, Ministerul Finanțelor, vrem să înțelegem de unde pleacă deficitul lor financiar. Dacă e vorba de cheltuieli, dacă e vorba de efecte ale formulei de echilibrare, dacă sunt defalcări… Vom face analiza și vom vedea situația per total a UAT-urilor în situații similare. Până acum se rezolva, la prima, a doua rectificare, cumva. De undeva veneau niște bani. Astăzi nu mai pot veni acești bani. Nu mai putem depăși plafonul de deficit în ritmul și felul în care am făcut-o anii trecuți.

• Discuțiile pe rectificare au loc de câteva zile. Vorbim cu fiecare ordonator, cu fiecare minister în parte. Sunt discuții foarte complicate. Nu va fi o rectificare ușor de făcut. Din punctul nostru de vedere facem toate eforturile posibile să continuăm cât mai multe investiții. Am avut întâlniri inclusiv cu constructori – vorbesc de Autostrada Moldovei ca să înțeleg foarte clar care e stadiul în teren și perspectivele acestor lucrări. Am reușit să introducem Autostrada Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR – prin această mișcare garantăm finanțarea pe grant și finalizarea acestei autostrăzi în timp util. Trebuie să găsim soluții și pentru finanțarea autostrăzii până la momentul aprobării în ECOFIN a renegocierii PNRR. Adică în următoarele 3 luni. De ce? Pentru că în componenta de împrumut, în titlul 61 al respectivului minister, nu au fost prevăzuți suficienți bani pentru a acoperi nevoile de finanțare pe anul curent. Această problemă e generalizată și căutăm soluții optime să facem acest lucru pentru toți ordonatorii cu probleme.

• Nu poți să răspunzi unui minister (dacă îi dai sau nu bani în plus la rectificare) când nu ai reglat problema pentru toate, când nu ai o perspectivă clară asupra deficitului, în general, și asupra așteptărilor și negocierilor cu Comisia Europeană, asupra impactului pe care aceste măsuri, toate cumulate, l-ar avea. Așteptăm o decizie de la (agenția de rating) Fitch, în cursul zilei de mâine. Eu sper ca toate măsurile luate până acum și discuțiile cu Fitch să aibă efect și ratingul să ne fie reconfirmat, în decizie pe care urmează să o ia Fitch.

• Este clar pentru toată lumea care a analizat bugetul României, încă din luna iunie, că nivelul deficitului de 7,1% trecut în buget nu va fi în niciun fel atins. Pentru că ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7,1% din PIB. În T4 programezi un deficit de 1,2% când în T4, în ultimele 2 luni, sunt în general 20% din cheltuieli total an? Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii și după discuțiile cu Comisia o să pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care e ținta la care ne vom raporta. Ea nu începe cu 7.

• Avem restanțe la plată pe schema de plafonare și compensare a energiei foarte mari. Sunt în jur de 6-7 miliarde de lei. Nu ne mai puteam permite să continuăm cu compensarea, nu aveam de unde să mai plătim această sumă enormă. Am tot rostogolit-o.

• Există riscul unei recesiuni. Trebuie să luăm act de acest risc real și trebuie să ne pregătim chiar și în cazul în care intrăm în recesiune să avem soluții, măsuri care să facă trecerea prin recesiune cât mai ușoară posibilă. Trebuia să fim pregătiți deja pentru că avem o creștere economică care a deccelerat în fiecare an timp de 4 ani. Nu era greu de anticipat că ne vom îndrepta la un moment dat către o recesiune. Voi face tot posibilul să găsesc resurse pentru a fi pregătiți.

• Bineînțeles că avem discuții (cu guvernatorul Mugur Isărescu și cu BNR). Este și normal să avem discuții. Mergem în fața agențiilor de rating care au întâlniri și cu BNR și cu Ministerul de Finanțe, pregătim aceste momente importante pe piața internațională, cooperarea cu Banca Națională este foarte importantă și avem o cooperare foarte bună.

(Citiți și: ”O radiografie a administrației: România ”urbanului mic”. Sărăcia orașelor non-municipii reședință, care nu au nici angajați, nici firme pentru a încasa taxe. Cifrele unei situații socio-financiare dărâmătoare”)

(Citește și: ”Video / Pachetul 2, de reformă a administrației locale, prezentat oficial. Printre măsuri: Plafonarea numărului de angajați din primării și de polițiști locali; alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de gradul de colectare a impozitelor”)

***