Moneda și depozitele reprezintă principalele active deținute de gospodăriile din Europa Centrală și de Est (ECE), având o pondere între 30% și 50% din totalul activelor, ceea ce indică o preferință clară pentru active sigure și lichide.
Această preferință reflectă mai mulți factori: istorici, precum preferința pentru proprietatea locuinței (în defavoarea altor tipuri de active, cum ar fi acțiuni, obligațiuni etc), și structurali, precum piețele financiare mai puțin dezvoltate, caracteristicile sistemului de pensii și stimulentele fiscale, reiese dintr-un raport UniCredit Investment Institute.
Cercetarea s-a concentrat pe avuția financiară. Prin urmare, nu include imobiliarele – un element important al activelor gospodăriilor, mai ales în ECE.
Pentru majoritatea țărilor din ECE, ponderea deținerilor în monedă și depozite este mai mare decât în țările din Europa de Vest, unde aceasta variază între 27% și 39%, și mult mai mare decât în SUA, unde este doar 11%, datorită faptului că gospodăriile americane au o preferință mai mare pentru activele piețelor financiare.
Această diferență poate reflecta, parțial, și o economie informală mai mare în ECE comparativ cu Europa de Vest.
Potrivit autorilor:
- În ultimele două decenii, avuția financiară totală a gospodăriilor pe cap de locuitor în ECE a crescut semnificativ, de aproape cinci ori, pe măsură ce economiile din ECE s-au apropiat progresiv de cele din Europa de Vest, au implementat reforme și au aderat la UE. Aceasta se compară cu o dublare, în medie, în eșantionul nostru de țări din Europa de Vest (EV).
- În termeni absoluți, activele totale ale gospodăriilor din ECE au crescut în această perioadă de la aproximativ 450 miliarde de euro la 2.300 de miliarde de euro.
- În ciuda acestei creșteri importante, avuția financiară pe cap de locuitor în ECE rămâne în jur de 30% din nivelul din Europa de Vest.
Pondere redusă a activelor piețelor financiare/ România, peste media ECE la ponderea activelor de pensii
Ponderea activelor piețelor financiare (titluri de datorie, acțiuni listate și părți din fonduri de investiții) în avuția totală a gospodăriilor din ECE este mică.
Activele piețelor financiare reprezintă aproximativ 10% sau mai puțin în majoritatea țărilor, cu excepția Ungariei (19%), Cehiei (17%) și Slovaciei (16%), unde ponderea din totalul activelor se apropie de nivelul observat în țările Europei de Vest. Acest lucru reflectă, probabil, piețele de capital mai dezvoltate din aceste țări.
Activele de pensii reprezintă de obicei o pondere mică din totalul activelor în țările ECE, sub 10%, cu trei excepții notabile: Croația (24%), datorită schemelor obligatorii de contribuții ale angajaților; Slovacia (18%), datorită unor contribuții obligatorii similare și a stimulentelor fiscale; și România (12%), unde există unele stimulente fiscale pentru contribuțiile voluntare la pensii.
În Ungaria, naționalizarea celui de-al doilea pilon (obligatoriu) al sistemului de pensii în 2010 a lăsat un rol marginal pentru pilonul trei în economiile gospodăriilor, fiind depășit de condițiile mai atractive oferite de obligațiunile guvernamentale retail.
În ceea ce privește activele de asigurări, diferența față de Europa de Vest este și mai pronunțată, aceste active reprezentând mai puțin de 5% din totalul activelor în majoritatea țărilor ECE, comparativ cu 14% în Germania și Austria și 8% în Italia.
„Per ansamblu, cu unele excepții, gospodăriile din ECE par să aibă o preferință pentru active sigure și lichide, cum ar fi moneda și depozitele. Acest lucru sugerează posibilități de diversificare mai mare, în special către activele piețelor financiare”, se arată în raport.
Tendință pozitivă în ultimul deceniu din prisma diversificării activelor financiare
Un alt raport pe această temă, realizat de Erste, sugerează o tendință pozitivă din perspectiva diversificării activelor. Ponderea monedei și a depozitelor a scăzut, în general, în majoritatea țărilor din regiune în ultimul deceniu (T2 2014 – T2 2025), sugerând o migrare de la economiile tradiționale către instrumente mai orientate pe piață.
„Acțiunile listate și fondurile de investiții au înregistrat o creștere constantă în majoritatea țărilor, ceea ce indică o participare tot mai mare a gospodăriilor pe piețele de capital și, posibil, o îmbunătățire a educației financiare sau un acces mai bun la platformele de investiții”, potrivit unei analize a băncii austriece.
Titlurile de datorie au crescut cel mai mult în Croația și Ungaria, evoluția fiind pusă pe seama unei oferte generoase de obligațiuni retail, cu randamente competitive și risc relativ scăzut.
Ungaria și Polonia au depus eforturi în ultimul deceniu pentru a crește rolul gospodăriilor în finanțarea guvernamentală/ România câștigă teren la rândul său din acest punct de vedere
În majoritatea țărilor din ECE, gospodăriile au un rol limitat în finanțarea directă a datoriei guvernamentale.
„Strategia conservatoare de investiții a gospodăriilor din ECE, ratele de penetrare mai reduse ale fondurilor de pensii și investiții și, în unele cazuri, ratele externe mai scăzute, duc la o dependență ridicată de finanțarea externă pentru multe guverne din ECE”, explică raportul.
Dintre economiile ECE analizate, Bulgaria și Serbia au cea mai mare pondere (peste 70%) a datoriei guvernamentale deținută de investitori străini, în ciuda unor rapoarte relativ scăzute ale datoriei publice (23,6% și respectiv 47,5% din PIB în 2024), deoarece absorția limitată a datoriei interne și riscurile valutare reduse (ambele țări având regimuri valutare strict gestionate) determină ca finanțarea guvernamentală să se orienteze în principal către piețele externe și împrumuturile bilaterale.
Ungaria și Polonia au depus eforturi în ultimul deceniu pentru a crește rolul gospodăriilor în finanțarea guvernamentală, ceea ce a contribuit la reducerea semnificativă a dependenței de finanțarea externă. Ponderea deținerilor directe retail de datorie guvernamentală în moneda locală este cea mai mare în Ungaria, aproape 33%, crescând rapid de la 10% în 2012. Această schimbare a fost sprijinită de stimulente fiscale și cupoane atractive oferite de obligațiunile retail și a fost însoțită de o scădere de 20% a dependenței Ungariei de creditorii externi în finanțarea datoriei guvernamentale din 2012.
În Polonia, stocul datoriei guvernamentale deținut de investitorii retail s-a cvadruplicat din 2020, ceea ce, împreună cu stimulente fiscale pentru băncile locale de a deține POLGB-uri, a contribuit la reducerea finanțării externe la 29% din totalul datoriei guvernamentale și la doar 11% în cazul datoriei denominate în moneda locală.
Ponderea începe să crească și în România. Potrivit celor mai recente date ale ministerului Finanțelor, titlurile de stat deținute de populație reprezintă circa 6% din datoria publică, la care se mai adaugă și deținerile prin fondurile de pensii.
Cehia, cu un raport relativ scăzut al datoriei publice (44% din PIB) și cu cele mai mari economii financiare ale gospodăriilor din regiune, are o reziliență mai mare la vulnerabilitățile externe. Cehia se bazează aproape exclusiv pe emisiuni de datorie denominate în CZK, absorbite predominant de băncile locale și fondurile de investiții interne, susținute de lichiditate din partea investitorilor retail, în timp ce deținerea directă retail a datoriei guvernamentale este mult mai scăzută decât în alte țări ECE.
„Având în vedere povara tot mai mare a sistemelor publice de pensii, dată de îmbătrânirea populației și tendințele demografice slabe, guvernele sunt susceptibile să dezvolte strategii pentru a crește rolul pensiilor private și a stimula economiile gospodăriilor prin stimulente fiscale, măsuri de reglementare și îmbunătățirea educației financiare. Astfel de măsuri pot susține creșterea ratei generale a economiilor gospodăriilor și o redirecționare de la numerar și depozite către alocări mai mari în titluri guvernamentale, fie direct, fie prin intermedierea fondurilor interne. Aceste măsuri pot mări pool-ul de surse interne de finanțare guvernamentală și pot contribui la reducerea vulnerabilităților externe”, se arată în raport.
Rol marginal pe piețele de acțiuni locale/ Specificul pieței de la București
Având o implicare limitată, gospodăriile din ECE joacă doar un rol marginal pe piețele de acțiuni locale, deținând doar 12-15% din acțiuni.
În ECE, Polonia se remarcă prin rolul pe care instituțiile financiare interne îl joacă pe piața de capital locală, ceea ce poate reflecta o preferință mai puternică pentru acțiuni locale din partea fondurilor de investiții orientate spre acțiuni, datorită unor condiții mai bune de lichiditate și a celei mai mari piețe de capital interne ca pondere din PIB dintre țările ECE.
„În România, planurile fiscale ale guvernului includ o creștere a ofertei publice a companiilor controlate de stat.
Presupunând că planurile de privatizare vor atrage în principal investitori nerezidenți, structura de proprietate din România s-ar putea apropia mai mult de cea a altor piețe regionale”, se arată în raportul citat.
Rolul dominant al investitorilor nerezidenți pe piețele de acțiuni din ECE sugerează că piețele locale au o corelație ridicată cu tendințele piețelor globale de acțiuni.
„În urma unei performanțe de 35-50% de la începutul anului pe piețele de acțiuni din ECE, ne așteptăm la un interes crescut pentru regiune, în special din partea investitorilor europeni, pe măsură ce excepționalismul piețelor americane se estompează și investitorii caută investiții mai stabile, orientate spre cererea internă”, susțin experții băncii italiene.
(Citește și: ”Averea cetățenilor: Gospodăriile din România au cele mai mici active ca procent din PIB din UE, dar și cele mai mici datorii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
