După cum era de așteptat, gospodăriile din cea mai mare economii din UE – Germania – dețin aproape un sfert (24%) din activele financiare și peste o cincime (22,2%) din pasivele gospodăriilor din UE, pe locul al doilea situându-se Franța cu aproape 20% din activel financiare și 11,1% din pasive.
Acestea au fost urmate de Italia cu 14,8% din activele financiare și o pondere semnificativ mai mică (9%) din pasivele financiare și de Țările de Jos cu 8,5% din activele financiare și 11,1% din pasivele financiare, conform celor mai noi date Eurostat.
Activele reprezintă toate bunurile și resursele pe care o gospodărie le deține și care pot genera valoare în viitor. Pasivele reprezintă obligațiile financiare, datoriile și alte angajamente pe care o entitate trebuie să le achite. Activele reflectă ceea ce deține o gospodărie.
Pasivele reflectă ceea ce datorează.
Activele sunt împărțite în active circulante (curente) și imobilizate.
Pasivele includ datoriile și alte obligații financiare.
Germania, Franța, Italia, Țările de Jos și Spania au reprezentat împreună 73,1% din activele financiare și 71,8% din pasivele financiare ale gospodăriilor din UE.
România se situează pe locul al 17 după valoarea totală netă a activelor financiare nete în cadrul UE, cu 0,6% din totalul UE, imediat după Ungaria (0,6%) și înaintea Luxemburgului și Bulgariei, amândouă cu 0,3%. Gospodăriile românești au însă mai multe pasive financiare (0,6% din totalul UE), decât Ungaria (0,4%) și Luxembrug (0,5%) și Bulgaria (0,3%).
Raportată la PIB, valoarea activelor financiare ale gospodăriilor a crescut în majoritatea țărilor UE în 2024.
La nivelul UE, activele financiare totale ale gospodăriilor din UE au crescut aproape continuu în perioada 2014-2024, scăzând doar în 2022 (cu 4,5%). Valoarea lor totală a crescut de la 25.160 miliarde euro în 2014 la 39.482 miliarde euro în 2024 (o creștere generală de 56,9%).
Valoarea activelor financiare ale gospodăriilor ca procent din PIB a fost cu 2,9 puncte mai mare în 2024 decât în 2023 în UE. Acest raport a crescut în majoritatea țărilor UE (precum și în Norvegia), în special în Suedia (o creștere de 21,7 puncte). În schimb, cea mai mare scădere a fost în Malta, cu 5,4 puncte; o scădere similară (cu 5,2 puncte) a fost înregistrată și în Turcia.
În România însă, valoarea activelor gospodăriilor a scăzut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 79,1% din PIB în 2020, la 71,8% din PIB în 2024. Aceasta înseamnă că avansul produsului intern nu se resimte în buzunarul românilor, averea unei gospodării medii scăzând în raport cu PIB-ul.
Pasivele financiare totale au crescut în fiecare an între 2014 și 2024. Pasivele financiare totale au crescut de la 7.663 miliarde EUR în 2014 la 9.728 miliarde EUR în 2024, o creștere generală de 27,0%.
În România, la finele anului 2024, pasivele financiare ale gospodăriilor au însumat 55,7 miliarde euro, în creștere cu 5,8 miliarde euro față de 2023.
Raportate la PIB, în UE, valoarea datoriilor financiare ale gospodăriilor a scăzut cu 1,7 puncte procentuale între 2023 și 2024. Acest raport a scăzut în 20 de țări ale UE, în special în Cipru (o scădere de 5,8 puncte). Cea mai mare creștere dintre țările UE a fost observată în Bulgaria (o creștere de 2,2 puncte).
În România, gospodăriile au cele mai mici datorii raportate la PIB, de 15,8% față de o medie UE de 54%. Comparativ cu anul anterior, în 2023, datoriile financiare raportate la PIB au scăzut cu 1,7 puncte procentuale, la fel ca media UE.
Cititi si: Cât a mușcat din consumul gospodăriilor eliminarea plafonului la energie. Facturile la utilități și-au luat și ele partea lor
***
Urmărește-ne pe Google News
