Raport: Scădere accelerată a profitabilității și a eficienței companiilor de stat – dependență critică a Bugetului de dividendele din comaniile de energie – Fără o restructurare, situația financiară își va continua căderea

Analiza evoluției indicatorilor medii de performanță ai companiilor de stat indică o deteriorare accelerată a profitabilității și a eficienței în anul 2024, după o perioadă de performanță relativ stabilă în 2022 și 2023, potrivit unui raport trecut prin ultima ședință de Guvern.
Important de semnalat este faptul că raportul omite să detalieze valorile exacte din 2024 a unor indicatori precum cifra totală de afaceri, profitul total, pierderea totală sau datoriile totale – fiind precizată doar evoluția acestora față de anii precedenți.
Raportul analizează situația celor 146 de întreprinderi publice centrale (mai există 1.174 întreprinderi publice locale).

Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a companiilor de stat a scăzut de la 7,77% în 2022 la doar 2,37% în 2024, iar rentabilitatea activelor (ROA) a urmat un trend similar, coborând abrupt de la 4,80% în 2022 la un minim de 0,50% în 2024.

Marja de profit netă a scăzut drastic, de la 27,97% în 2023 la -11,25% în 2024, indicând pierderi semnificative, iar marja de profit din exploatare a suferit, de asemenea, un colaps, de la 13,45% la -31,91%, ceea ce subliniază probleme fundamentale în structura costurilor operaționale la nivel agregat.

”Acest declin al profitabilității, în ciuda unei cifre de afaceri relativ constante, sugerează că întreprinderile publice nu au reușit să țină sub control creșterea costurilor, trecând pe pierdere în 2024”, se arată în document.

Cele mai rentabile sectoare

ROA măsoară cât de eficient utilizează o companie activele (bunurile) pentru a genera profit. O valoare pozitivă mare indică o utilizare eficientă a resurselor.

ROE măsoară cât profit generează o companie pentru fiecare unitate de capital propriu investit. Un ROE ridicat arată că o companie este profitabilă și returnează bine investițiile acționarilor (în acest caz, statului).

Sectoare cu cea mai mare rentabilitate :

• Industria prelucrătoare se remarcă cu o rentabilitate excepțională, având un ROE de 32% și un ROA de 18,15%. Aceasta indică nu doar o profitabilitate solidă, dar și o utilizare eficientă a activelor.

• Transport și depozitare are un ROE de 24% și un ROA de 8,31%, demonstrând o profitabilitate ridicată, deși cu o eficiență a activelor mai mică decât în industria prelucrătoare.

• Sectoarele „Activități profesionale, științifice și tehnice” (ROE de 12%) și „Producția și furnizarea de energie electrică și termică” (ROE de 11%) înregistrează de asemenea o rentabilitate notabilă.

Sectoare cu rentabilitate scăzută sau negativă :

• Sectorul „Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor” prezintă o situație alarmantă, cu un ROE de -116,77%. O valoare negativă a ROE, în special una atât de mare, sugerează pierderi semnificative și o erodare rapidă a capitalurilor proprii. Acest lucru poate indica probleme structurale majore, management ineficient sau condiții de piață nefavorabile.

• Agricultura, silvicultura și pescuitul au un ROE de -34,43%, indicând de asemenea pierderi considerabile. Acest sector, la fel ca cel al comerțului, se confruntă cu dificultăți financiare grave.

”Analiza arată o diferență uriașă de performanță între companiile de stat din diferite sectoare. Pe de o parte, avem sectoare de succes precum industria prelucrătoare și transportul, care generează profituri substanțiale pentru stat. Pe de altă parte, sectoare precum comerțul și agricultura sunt adânc în zona de pierderi, indicând o ineficiență cronică și o utilizare precară a resurselor. Această discrepanță sugerează că o parte a portofoliului de companii de stat este foarte profitabil, în timp ce o altă parte este o povară financiară semnificativă” se arată în raport.

Deteriorarea profitabilității, o consecință a creșterii costurilor operaționale sau a scăderii marjelor de profit

Cifra de afaceri netă a rămas relativ stabilă în perioada analizată, cu o ușoară creștere de la 73,17 mld. lei în 2022 la 73,23 mld. lei în 2023, urmată de o stagnare în 2024, evoluție ce indică faptul că veniturile totale generate nu au avut fluctuații majore.

Profitul net a înregistrat o scădere accentuată, de la 14,5 mld. lei în 2022 la 12,9 mld. lei în 2023 și o scădere și mai drastică în 2024.

”Acest trend negativ, în ciuda unei cifre de afaceri stabile, sugerează o deteriorare a profitabilității, cauzată fie de creșterea costurilor operaționale, fie de o scădere a marjelor de profit”, potrivit analizei.

Pierderea netă a crescut semnificativ, de la 1,58 mld. lei în 2022, indicând că din ce în ce mai multe întreprinderi publice au trecut pe pierdere, potrivit raportului.

(Cifrele evidențiate în graficul de mai jos se referă la anul 2022; pentru anul 2024 raportul oferă sume exacte doar în privința EBITDA și capitalurilor proprii)

Capitalurile proprii au înregistrat o creștere constantă și spectaculoasă, ajungând la 110,5 mld. lei în 2024. Această evoluție este un semn pozitiv, indicând o consolidare a structurii financiare și o capitalizare mai bună a companiilor de stat.

Datoriile totale au avut de asemenea o creștere semnificativă, de la 112,78 mld lei în 2022, atingând un nou vârf. ”Un nivel ridicat al datoriilor poate fi o sursă de risc, dar creșterea simultană a capitalurilor proprii sugerează că finanțarea a venit atât din capitaluri proprii, cât și din împrumuturi, menținând un echilibru al structurii de finanțare”, se explică în raport.

”EBITDA (profit înainte de dobânzi, impozite, deprecieri și amortizări) a înregistrat o evoluție interesantă. Acesta a crescut de la 23,37 mld. lei în 2022 la 24,11 mld. lei în 2023, însă a scăzut la 22,95 mld. lei în 2024. Având în vedere că EBITDA este un bun indicator al performanței operaționale, acest trend sugerează o ușoară deteriorare a performanței operaționale în 2024, deși a rămas la un nivel relativ solid”, potrivit raportului.

Fără o restructurare fundamentală, performanța financiară va continua să se deterioreze

Indicatorii de lichiditate au cunoscut o creștere spectaculoasă în 2024, de la o lichiditate curentă de 11,02 la 82,99. Această acumulare masivă de numerar, pe fondul scăderii profitabilității, poate indica fie o gestionare ineficientă a capitalului de lucru, fie o incapacitate de a investi profitabil fondurile disponibile.

Viteza de rotație a stocurilor a crescut semnificativ în 2024, la 1.187,19, ceea ce arată o gestionare mai eficientă a stocurilor, în timp ce viteza de rotație a activelor a scăzut constant, de la 56,88 în 2022 la 49,78 în 2024. Acest indicator arată că activele sunt folosite din ce în ce mai puțin eficient pentru a genera venituri.

”Evoluția întreprinderilor publice centrale în 2024 reflectă o situație financiară precară, marcată de pierderi masive și de o scădere dramatică a rentabilității. Deși unele aspecte, precum lichiditatea și viteza de rotație a stocurilor, par să se fi îmbunătățit, aceste evoluții pozitive sunt umbrite de scădere accentuată a profitabilității. Această tendință sugerează că, fără o restructurare fundamentală și măsuri de control al costurilor, performanța financiară a acestor companii va continua să se deterioreze”, avertizează raportul.

Concentrare masivă a profitului și dividendelor/ Companiile din sectorul energetic realizează 40% din cifra totală de afaceri a companiilor de stat și 50% din profit

Analiza datelor evidențiază totodată o concentrare masivă a profitului și a dividendelor în primele trei companii: Hidroelectrica S.A. (domină clasamentul cu un profit net de 4,07 miliarde de lei, din care a virat 2,91 miliarde de lei către bugetul de stat), care contribuie, așadar, cu aproape 54% din totalul dividendelor plătite de primele 10 companii, Nuclearelectrica S.A. cu un profit net de 1,7 miliarde de lei, a virat 605 milioane de lei și Romgaz S.A. cu un profit net de 3,09 miliarde de lei, a virat 380 milioane de lei.

Ponderea cifrei de afaceri a sectorului „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat” în distribuția veniturilor totale generate de companiile de stat este de 39,55%, ceea ce sugerează că ”sectorul energetic este dominant în termeni de volum de tranzacții și valoare totală a vânzărilor”.

Pe locul al doilea se află „Transport și depozitare” cu 17,1%, evidențiind importanța infrastructurii logistice și a serviciilor de transport în economia României, urmate de „Industria extractivă” cu 12,50%.

Graficul „Ponderea profitului net pe sectoare de activitate”, graficul din dreapta, prezintă contribuția fiecărui sector la profitabilitatea totală a economiei. Sectorul „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat” își consolidează poziția de lider, generând 49,17% din profitul net total.

Pe locul al doilea se situează „Industria extractivă” cu 23,85%, având, de asemenea, o pondere mai mare în profit decât în cifra de afaceri. ”Acest lucru indică o eficiență operațională și o marjă de profit superioară”, potrivit raportului.

Pe poziția a treia s-a clasat sectorul „Transport și depozitare” cu 9,62%. Acesta are o contribuție la profitul net mai mică decât la cifra de afaceri, ceea ce sugerează o profitabilitate mai redusă comparativ cu sectoarele de vârf.

Structura dividendelor demonstrează o dependență critică a bugetului de stat de profiturile sectorului energetic

”Dependența masivă a bugetului de stat de profiturile și dividendele generate de sectorul energetic public poate fi o vulnerabilitate. Orice scădere a performanței acestui sector, cauzată de fluctuații ale prețurilor la energie, schimbări de reglementare sau probleme operaționale, ar putea avea un efect negativ imediat și substanțial asupra veniturilor publice”, avertizează documentul.

Experții recomandă monitorizarea atentă a performanței întreprinderilor publice din sectorul energetic, având în vedere contribuția lor majoră la veniturile bugetare.

”Se recomandă promovarea diversificării surselor de venituri din dividende, prin susținerea și dezvoltarea întreprinderilor publice din alte sectoare strategice.
De asemenea, este necesară o analiză detaliată a factorilor care determină performanța diferitelor sectoare, pentru a identifica oportunități de creștere și a gestiona riscurile”, recomandă raportul.

Guvernanța corporativă

Din perspectiva aplicării cadrului normativ privind selecția administratorilor/directorilor, la finalul anului 2024, din totalul de 146 întreprinderi publice centrale monitorizate privind aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, stadiul era:

• 44 IPC au finalizat procedura de selecție a administratorilor;

• 78 IPC aveau procedura de selecție declanșată.

• 14 IPC nu au declanșat procedura de selecție a administratorilor;

• 10 IPC se aflau în situații de insolvență, întrerupere activitate, suspendare temporară a activității sau aplică legislația specială din domeniul guvernanței corporative.

Comparativ cu anul 2023, numărul întreprinderilor publice centrale (IPC) în diferite stadii ale procesului de selecție conform OUG. nr. 109/2011 a crescut cu un procent de 40% în anul 2024.

De asemenea, un număr de 44 IPC, reprezentând aproximativ 30% din totalul IPC monitorizate (146 IPC) au finalizat procedura de selecție a administratorilor.

(Citește și: ”Premierul propune listarea la BVB a unor pachete minoritare din companiile de stat, fără pierderea controlului, dar și listarea unor noi companii precum CEC și Aeroporturi București”)

***