Excedentul de lichiditate din sistemul bancar față de Banca Națională a României a crescut și în luna februarie, înainte de debutul războiului din Orientul Mijlociu, la 45,1 miliarde de lei stoc mediu zilnic), conform datelor statistice publicate de banca centrală. Lichiditatea a înregistrat un salt major în ianuarie.
Acest surplus de bani al sistemului bancar s-a cifrat la aproximativ 29,54 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în luna decembrie, în creștere cu 7 miliarde de lei față de luna noiembrie și octombrie. În același timp, în ianuarie, excedentul de lichiditate s-a situat la 42 miliarde de lei, un salt major.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Volatilitate pe piețe
Acesta s-a mai redus probabil în debutul lunii martie, în contextul războiului americano-israelian împotriva Iranului, care a cauzat volatilitate pe piețele financiare și ieșiri de capitaluri din activele în lei, tensionând la niveluri totuși minore piața monetar-bancară.
Dobânda la obligațiunile de stat pe 10 ani (RO10Y) ale României a scăzut în ședințele de tranzacționare de marți și miercuri, cu aproximativ 30 de puncte de bază (0,3%), după calmarea volatilității pe piețele financiare internaționale și după scăderea prețului țițeiului. Miercuri, la ora 14:10, RO10Y se situa la 6,84%, față de 7,12% vineri. Joi, însă, la ora 10:45, RO10Y era la 6,97% în contextul revenirii pe creștere a petrolului și reintensificării volatilității pe piețe.
Presiuni s-au resimțit marțea trecută și pe piața valutară locală, cu leul trecând pentru scurt timp peste pragul de 5,1 lei pentru un euro, pe piața secundară. BNR pare să fi intervenit în piață pentru a calma din volatilitatea cursului euro/leu. În perioade de tensiuni, investitorii și populația caută active de refugiu, iar în cazul populației românești refugiul tradițional este euro.
Analiștii BCR notează de altfel că, săptămâna trecută, volumul tranzacțiilor de pe piața valutară locală s-a dublat față de acum două săptămâni și a urcat mult peste media pe termen lung. Cele mai multe tranzacții săptămâna trecută au fost făcute marți, reprezentând peste 70% din volumul întregii săptămâni.
Lichiditatea în exces permite instituțiilor financiare să fie mai generoase cu finanțările
Aceasta a fost a 7-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie s-a revenit pe excedent. Acum s-a ajuns la cel mai ridicat surplus de lichiditate din ultimele 20 de luni. În iunie 2025 a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii mai bine de 3 ani.
Astfel, băncile au plasat 45 miliarde lei (stoc mediu zilnic) la facilitatea de depozit a BNR în luna februarie – fapt ce arată îmbunătățirea lichidității în ultimele luni în întreg ansamblul sectorului bancar (format din puțin peste 30 de bănci), nu doar la băncile mari ca în lunile din vara lui 2025.
În ultimele 9 luni, grație acestui excedent de lichiditate din bănci, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 153 puncte de bază (1,53%), la 5,87% cel mai recent. O creștere a avut loc în ultima săptămână, până la 5,94% în data de 4 martie. Calmarea volatilității pe piețele externe și interne a ajutat la revenirea pe scădere a ROBOR.
Sistemul bancar a încheiat procesul de detensionare și de reacumulare de lichiditate, sprijinit de BNR
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.
Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie 2025, când Finanțele au plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025. Mai mult, 2026 va fi an record în contul plăților în contul datoriei ce ajunge la scadență + dobânzi.
În același timp, operațiunile valutare ale BNR (intervenții pe cursul EUR/RON sau tranzacții prin care schimbă în lei, pentru Ministerului Finanțelor, sumele primite de la UE) au influență în evoluția lichidității din bănci.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
(Citește și: ”UPDATE / Se intensifică ieșirile de capitaluri din România – Dobânda pe 10 ani crește la 7,1%. Partea pozitivă: Băncile au în continuare zeci de miliarde excedent de lichiditate pentru a finanța deficitul”)
(Citește și: ”Semnele stabilizării – Investitorii fac coadă să cumpere titluri de stat în lei: ianuarie, cea mai bună lună la finanțarea internă din ultimii 2 ani și jumătate – Dobânda pe 10 ani, la minimul ultimelor 18 luni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
