Indicele ROBOR la 3 luni și-a accelerat scăderea săptămâna aceasta, ajungând joi la 5,9%, același nivel de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale repetate din luna mai, tur de alegeri care a produs o ieșire majoră a investitorilor din pozițiile în lei și în general din activele românești.
În același timp, ROBOR la 3 luni mai are acum 32 de puncte de bază (0,32%) până să atingă nivelul de dinainte de criza electorală și politică declanșată în luna noiembrie 2024. Având în vedere puseul de inflație, cu o rată anuală a Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) aproape de 10% în ultimele luni, dobânzile sunt real-negative (stimulative), cu toate că la nivel nominal sunt ridicate.
În ultimele 8-9 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 150 puncte de bază (1,50%), scădere ce indică o detensionare a semnificativă a condițiilor financiare din economie. Scăderea a venit pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat (deficitul a scăzut la 7,7% după majorarea taxelor), ratingul a fost păstrat de agențiile internaționale, iar surplusul de lichiditate din bănci a crescut, la 29 miliarde de lei în ultima lună din 2025.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile sunt mai generoase și dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Dobânzile suverane au scăzut și ele, grație execuțiilor bugetare pozitive – Investitorii spun că obligațiunile românești vor continua să performeze pozitiv
Dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei au scăzut și ele în ultimele luni, ajungând la 6,7% în cazul obligațiunilor pe termen lung (10 ani). Evoluția vine pe seama execuțiilor bugetare pozitive din ultimele 3 luni, care arată o reducere a deficitului – anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de sub 7,7% din PIB, respectiv sub ținta Guvernului de 8,4%.
Față de acum 12 luni, dobânzile sunt mai jos pe toate maturitățile, cu 114 de puncte de bază (1,14%) în cazul finanțărilor suverane pe 5 an, în timp ce față de acum 6 luni dobânzile au scăzut cu între 45 și 90 de puncte de bază (0,4-0,9%).
Mai mult, marii investitori au o perspectivă bună asupra obligațiunilor românești, economiștii băncilor Citigroup Inc. și ING Groep NV. spunând recent pentru Bloomberg că titlurile de stat românești sunt susceptibile să își continue avansul în acest an (prețurile la obligațiuni cresc pe măsură ce dobânzile scad – o relație inversă), pe măsură ce România își reduce deficitul bugetar, iar inflația este așteptată să se apropie de țintă.
România continuă totuși să aibă una dintre cele mai ridicate prime de risc din Uniunea Europeană. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani denominate în lei a scăzut cu peste 30-40 de puncte de bază în ultimele trei luni – cel mai mare declin dintre statele UE.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: Fondurile europene ne-au ținut pe linia de plutire și au contribuit la scăderea ROBOR – e suficientă lichiditate
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a afirmat miercuri că fondurile europene au ținut economia românească pe linia de plutire.
”Au fost intrări semnificative de valută din țară, pe baza fondurilor europene în special. Ne-au permis să avem nu doar o ușoară creștere economică, dar și un curs stabil, să avem și această scădere a ROBOR-ului și a dobânzilor din piață – pentru că este suficientă lichiditate. Au contribuit foarte mult la ceea ce s-a numit creșterea pe investiții”, a explicat Dan Suciu, într-o intervenție la Digi24.
Mugur Isărescu: Scăderea ROBOR este un semnal bun
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a evidențiat scăderea ROBOR la ultima lui conferință de presă, din noiembrie, ocazionată de prezentarea raportului trimestrial asupra inflației. Isărescu a spus că singurul lucru care susține o eventuală scădere a dobânzilor de către banca centrală este intrarea ROBOR nivelul ratei de politică monetară.
”Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat recent Isărescu.
(Citește și: ”Întâlnire Bolojan-Isărescu – cu inflația și cursul euro pe masă. Purtătorul de cuvânt al BNR: ”Ne asigurăm că elementele de stabilitate macro sunt corelate”. Când ar putea tăia BNR dobânzile”)
(Citește și: ”BNR ține dobânzile sus, dar lasă piața să băltească de bani – Lichiditatea din sistemul bancar continuă să se îmbunătățească, ajută la scăderea ROBOR”)
(Citește și: ”BNR menține dobânda: Activitatea economică a stagnat în T4 2025, exportul net a redevenit expansionist – Riscurile care se văd la orizont”)
***
Urmărește-ne pe Google News
