Banca Națională a României (BNR) vede adoptarea unui pachet credibil de consolidare bugetară drept „crucială”, în timp ce cursul euro/leu ca este văzut a fi situat pe un „nou palier”. Riscuri în continuare „ridicate” la adresa „comportamentului” cursului valutar provin din deficitele gemene mari și ritmul de adâncire a acestora din primele luni ale anului curent.
Harta riscurilor expusă de BNR în minuta ședinței de politică monetară din 16 mai, fix de dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, este una extinsă, iar inflația ar putea fi mai mare în condițiile deficitului de forță de muncă, a costurilor mai mari cu angajații ale companiilor și a unor anticipații inflaționiste în continuare mărite chiar în creștere în aprilie, asta pe lângă necunoscuta ce ține de viitoarea liberalizare a pieței de consum casnic de electricitate și eliminării altor plafonări.
În ce privește deficitul bugetar, BNR transmite extrem de tranșant că adoptarea unui pachet credibil de consolidare bugetară este „crucială”.
„Incertitudini crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri în actualul context politic intern, au susținut membrii Consiliului, evidențiind dimensiunea deficitului bugetar din primele trei luni ale anului, dar și cerința poziționării acestuia pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, de natură să conducă și la o reducere mai alertă și durabilă a deficitului de cont curent. Adoptarea unui pachet credibil de consolidare bugetară este astfel crucială, inclusiv prin implicațiile favorabile asupra costurilor de finanțare a economiei, precum și asupra comportamentului cursului de schimb al leului, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului”, se arată în minuta publicată de BNR.
BNR: Recuperarea întârzierilor din PNRR sunt esențiale pentru contrabalansarea efectelor consolidării bugetare
Membrii Consiliului BNR subliniază importanța „atragerii și utilizării la maximum în actualul context a fondurilor europene” și a recuperării din întârzierile acumulate, îndeosebi în cazul PNRR.
Recuperarea acestor întârzieri „sunt esențiale pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare”, în opinia Consiliului BNR.
„Cursul a tins să rămână pe noul palier”
Membrii acestuia au discutat pe larg și despre turbulențele provocate pe piața financiară locală de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, „ce au generat mari incertitudini și au antrenat ieșiri substanțiale de capital, sub diverse forme”
„Acestea au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului. Astfel, după ce s-au menținut practic constante în aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD s-a mărit chiar mai pronunțat, în condițiile accentuării tendinței de întărire a monedei americane pe piețele financiare internaționale”, se arată în minuta ședinței Consiliului de Administrație al BNR din 16 mai.
Unii analiști speculează că acest nou palier al BNR pentru cursul valutar este intervalul de 5,05-5,10 lei/euro. BNR lasă de altfel cursul într-un regim de flotare mult mai liberă în ultima perioadă, comparând cu țintuirea cursului în ultimii 3,5 ani în zona 4,95-4,97 lei (vezi grafic mai jos).
De stabilitatea cursului, laolaltă cu stabilizarea situației fiscale a României, depind orice viitoare scăderi de dobândă ale BNR.
Riscurile la adresa cursului rămân mari și numeroase
„Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari și ritmul de adâncire a acestora din primele luni ale anului curent, precum și incertitudinile asociate actualei situații politice interne. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile comerciale de pe plan mondial, ce pot să reamplifice volatilitatea pe piața financiară internațională și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore”, se mai arată în minută.
Administrația Trump a impus în aprilie tarife vamale de bază de 10% pe totalitatea importurilor din SUA, cu alte tarife sectoriale (auto, oțel și aluminiu, etc.) și cu președintele Trump proliferând amenințări vizavi de UE pentru a accelera negocierile și a extrage concesii.
„Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, în condițiile prelungirii războiului din Ucraina și a situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul tensiunilor generate la nivel global de politica comercială a SUA, de natură să afecteze economia globală și comerțul internațional, inclusiv prin creșterea incertitudinii și scăderea încrederii consumatorilor și investitorilor”, se arată în minuta ședinței BNR.
Inflația va fi mai mare – Marile incertitudini: eliminarea plafonărilor în condiții de ofertă structural slabă pe piețele critice
BNR spune că evoluția inflației este atribuibilă într-o bună măsură factorilor pe partea ofertei.
„S-a sesizat că acțiunea acestora va deveni și va rămâne inflaționistă în perspectivă apropiată – în principal sub impactul unor efecte de bază nefavorabile, al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al creșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare –, iar spre finele anului curent va redobândi un ușor caracter dezinflaționist, pe fondul efectelor de bază manifestate la nivelul subcomponentelor inflației de bază și pe segmentele combustibili și prețuri administrate, precum și ca urmare a descreșterii cotațiilor altor materii prime, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale”, potrivit minutei.
BNR mai adaugă: „În același timp, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, mai ales pe termen scurt, au susținut membrii Consiliului, reliefând incertitudinile mari asociate previziunilor privind prețurile energiei și alimentelor, în contextul măsurilor de plafonare ce urmează să expire și al potențialelor evoluții ale cotațiilor materiilor prime. De asemenea, riscuri notabile decurg din măsurile de politică comercială adoptate de state dezvoltate, ce pot avea un impact semnificativ asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale, inclusiv prin afectarea unor costuri de producție la nivel global”.
În același timp, creșterile de salarii în sectorul privat sunt anticipate să rămână de 2 cifre, ceea ce va antrena presiuni pe inflație.
„Așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor au continuat să urce în aprilie ori s-au menținut la nivelurile mărite atinse în precedentele trei luni. În același timp, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au înregistrat o mică creștere și în debutul trimestrului II, revenind astfel la limita de sus a intervalului țintei. (…)
Decalajele dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare rămân, cel puțin în perspectivă apropiată, surse de presiuni ridicate asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, precum și pe fondul evoluției recente a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”, se mai arată în minuta ședinței băncii centrale.
Pe orizontul 2025-2026, deficitul de cont curent este anticipat să se mențină „mult deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice”, au mai semnalat membrii Consiliului BNR.
(Citește și: ”Documentul ce va sta la baza măsurilor de reducere a deficitului: Comisia de Prognoză își temperează optimismul – Estimarea de creștere, redusă la 1,4% – În T1 am avut stagnare – Cum vor evolua sectoarele economiei”)
(Citește și: ”Execuția bugetară pe aprilie: deficit mai mic la 4 luni decât în 2024 – Dividendele și Paștele au salvat veniturile – economii modeste la cheltuieli”)
(Citește și: ”Câteva măsuri pregătite de guvern privind tăierea de cheltuieli: Reprogramarea investițiilor din Anghel Saligny și PNDL, suspendarea angajamentelor pentru investiții non-critice, limitarea plății concediilor medicale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
