Cu toate că deficitul bugetar record din primul trimestru al anului, de 2,3% din PIB, a fost sub ținta Guvernului de 3% din PIB estimată pe T1, evoluția încasărilor și cheltuielilor indică o serie de fenomene îngrijorătoare, neprevăzute de guvern, precum:
scăderea profitabilității companiilor, încetinirea consumului, sau chiar creșterea evaziunii fiscale, probleme la absorbția fondurilor europene (inclusiv PNRR) și nerespectarea planului de investiții.
Aceste aspecte sunt evidențiate de punerea în oglindă a țintelor trimestriale de încasări și cheltuieli, prevăzute în Buget, cu execuția bugetară efectivă.
Pe partea de venituri, cele mai semnificative deviații față de țintele oficiale s-au consemnat în cazul impozitului pe profit, a TVA și a fondurilor europene. Acest lucru sugerează o potențială scădere a profitabilității companiilor din România, aspect îngrijorător pentru economie în general și pentru buget în particular.
Probleme de la TVA pot indica un recul al consumului sau o creștere a evaziunii – extrem de nefastă având în vedere că soluțiile digitale implementate de administrația fiscală ar fi trebuit să ducă la o scădere a fraudei.
În privința fondurilor europene, problemele de absorbție vor afecta programul ambițios de investiții pe care a fost fundamentat bugetul.
Practic, asistăm la o schimbare de structură a veniturilor, neanticipată:
Structură modificată și periculoasă a veniturilor
„În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat au fost inferioare nivelului programat în principal ca urmare a nerealizării veniturilor programate aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR.
Veniturile încasate din economia internă s-au situat ușor sub nivelul programat ca urmare a evoluției încasărilor din taxa pe valoarea adăugată”, explică Ministerul Finanțelor în Raportul privind execuția bugetară pe primul trimestru al anului 2025.
84,5% din program la impozit pe profit:
Încasările din impozitul pe profit în primul trimestru al anului 2025 au totalizat 1,55 mld. lei, în creștere cu 3,8% față de T1 2024, dar cu 286 mil. lei sub programul Guvernului.
„În structură, atât încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cât și încasările din impozitul pe profit virat de băncile comerciale înregistrează o scădere față de anul anterior cu 0,2%, respectiv cu 26,4%, în timp ce sumele redirecționate din impozitul pe profit scad față de anul anterior cu 0,2 mld. lei”, potrivit raportului MFP.
Conform celor mai recente date ANAF, numărul contribuabililor plătitori de impozit pe profit a crescut semnificativ în 2025, cu 25,5% față de 2024, pe fondul migrării de la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
Gradul de realizare a încasărilor din impozitul pe profit a fost astfel de 84,5% față de programul stabilit, fiind influențat de nerealizarea țintei stabilite atât pentru impozitul pe profit de la agenții economici și cât și pentru impozitul pe profit virat de băncile comerciale. Veniturile colectate au fost cu 0,3 mld. lei mai mici decât sumele pe care se baza Guvernul.
Grad de realizare de 91,5% a programului de încasări TVA
Încasările din taxa pe valoarea adăugată s-au ridicat la 28,6 mld. lei în T1 2025, înregistrând o diminuare a încasărilor din TVA cu 2,7% (-0,79 mld. lei), comparativ cu încasările aferente trimestrului I din anul 2024 și un grad de realizare al programului trimestrial de 91,5%. Statul a încasat cu 2,66 mld. lei mai puțin TVA decât se aștepta.
„Nerealizarea programului a fost influențată semnificativ de încasările aferente lunii martie”, se precizează în raport.
În structură, TVA încasată s-a majorat cu 1,8% (+0,6 miliarde lei) față de cele din anul 2024, iar valoarea restituirilor de taxă pe valoare adăugată a înregistrat un avans de 21% (1,4 mld. lei). Diferența foarte mare dintre cele două sugerează că statul acumulase restanțe față de mediul de afaceri la acest capitol.
„Media trimestrială a TVA restituită a fost de 2,8 miliarde lei, situându-se peste media înregistrată în aceeași perioada a anului 2024 de 2,3 miliarde de lei”, se mai arată în raportul Finanțelor.
Creșterea extrem de redusă a TVA încasată, de doar 1,8% în T1 față de ritmul de 16,3% de anul trecut (creșterea încasărilor de TVA din T1 2024 față de T1 2023) sugerează fie o încetinire a consumului, fie probleme de evaziune.
De altfel, Comisia Europeană avertiza în cel mai recent raport privind GAP-ul de TVA (diferența dintre cât ar trebui să încaseze România și nivelul realizat) că digitalizarea administrației fiscale a avut efecte limitate în România, semnificativ mai reduse decât în alte state din regiune în care au fost implementate măsuri similare.
Dezastrul de la fonduri europene
Sumele primite de la Uniunea Europeană (aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR) încasate în primul trimestru al anului 2025, au fost în sumă de 9,2 mld. lei (0,5% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 35,1% al programului trimestrial.
Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată este pusă pe seama „evoluției slabe a sumelor atrase aferente atât asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (35,7%) cât și fondurilor externe nerambursabile aferente tuturor perioadelor de programare.”
„Economia” de la dobânzi și subvenții
Pe partea de cheltuieli iese în evidență o „economie” la capitolul dobânzi. Cu toate că acestea au fost cu peste 60% mai mari față de nivelul din T1 2024, respectiv 12,5 mld. lei, acestea au fost cu 2,3 mld. lei mai mici decât estima executivul.
Similar, cheltuielile cu subvențiile s-au ridicat la 3,2 mld. lei, și acestea fiind cu aproape 40% mai reduse decât nivelul prognozat pentru primul trimestrul. Comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile cu subvențiile s-au redus cu 18,5% (-0,72 mld. lei).
Din datele MFP reiese că statul a plătit foarte puțin în contul schemei de compensare pentru consumul de energie, cheltuielile reduse fiind un rezultat al datoriilor în creștere față de producători.
„Cheltuielile efectuate reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (0,455 mld. lei) care reprezintă 14,31% din total subvenții”, se arată în raport.
Investițiile, calul neobosit de bătaie când e vorba de tăieri de fonduri
Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) s-au realizat în proporție de 39,9%. În general, aceste plăți au un efect neutru asupra bugetului. Cu alte cuvinte, dacă absorbția este slabă, plățile pentru investițiile cu fonduri europene sunt, la rândul lor, reduse.
Cheltuielile de capital, în schimb, acele investiții finanțate exclusiv din surse publice interne, au fost la rândul lor sub program, ajustarea acestora fiind adesea folosită pentru echilibrarea bugetului. Gradul de realizare a fost de 95,5%, statul realizând aici o economie de circa 600 mil. lei.
(Citește și: ”Execuția pe T1: deficit de 2,3% – Minus la încasările din TVA și fonduri europene – Plus 133% la impozitul pe dividende. A cântărit și mutarea unor cheltuieli de la finalul lui 2024”)
***
Urmărește-ne pe Google News
