A apărut Prognoza de primăvară 2025 – documentul ca va sta la baza setului de măsuri prin care guvernul va trebui să scadă deficitul de la 9,3% din PIB în 2024, la 7%.
Măsurile guvernamentale vor fi luate într-un context economic dificil, cu o economie în decelerare:
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit prognoza de creștere pentru 2025 de la 2,5% din PIB (creștere pe care s-a făcut Bugetul pe 2025), la 1,4% din PIB, estimare pe care cel mai probabil va fi realizată și rectificarea bugetară.
(DESCĂRCAȚI AICI AICI PROGNOZA CNSP)
Aceasta este încă ceva mai optimistă decât unele din mediul privat, economiștii anticipând un avans mai moderat față de prognoza oficială (sub 1% în cazul analiștilor CFA România), în contextul riscurilor tot mai mari atât de pe plan intern cât și de pe plan extern. Inclusiv analiștii băncilor transmiteau recent că își vor revizui în perioada următoare prognozele de creștere a PIB.
Și Comisia Europeană și-a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru economia României în acest an, de la 2,5% din PIB estimarea din prognoza de toamnă (noiembrie 2024) la 1,4% din PIB în prognoza de primăvară, publicată pe 19 mai. Prognoza de deficit a fost la rândul său revizuită în mod negativ, de la -7,9% din PIB în toamnă la -8,6% acum.
Așteptările CNSP – PIB nominal e tras în sus de inflație
CNSP estimează acum că PIB-ul României va fi de 1.894,2 miliarde de lei în 2025, nivel mai mic cu aproximativ 18 miliarde de lei decât cel pe care s-a construit bugetul (1.912,6 miliarde de lei), în care creșterea anticipată era de 2,5%.
Creșterea încă mare a PIB nominal, relativ aproape de ținta Guvernului pentru 2025, în ciuda scăderii semnificative a prognozei de creștere a PIB real, este inclusiv o consecință a modificării deflatorului PIB de la 5,8% la 6,1%. Deflatorul a fost majorat în condițiile în care și prognoza de inflație a fost majorată de la 4,4% rată medie anuală la 4,9%.
În lipsa creșterii prețurilor din economia internă (deflator PIB), valoarea PIB nominal ar fi la final de 2025 de 1.785,5 miliarde lei, conform prognozei CNSP, doar puțin peste valoarea de la final de 2024.
Prognozele pe ramuri ale CNSP
În ceea ce privește evoluția sectoarele economice, CNSP vede acum:
- contracție de -1,3% a industriei (față de +0,5% în prognoza anterioară), în contextul unei contracții de -1,5% a producției industriale (față de +0,4% anterior)
- o expansiune de +5,0% pentru agricultură (+3,9% anterior), care într-adevăr va avea un an mult pozitiv față de anul secetos 2024,
- o expansiune de +3,8% pentru construcții (+4,8% anterior), respectiv
- o expansiune de +1,6% pentru servicii (+2,5% anterior).
Serviciile formează mare parte din economie. Consumul guvernamental frânează puternic, investițiile din economie coboară la jumătate față de estimarea din Buget
La nivel de ramură, serviciile au o pondere de 63% la valoarea adăugată brută care formează efectiv produsul intern brut. Astfel, serviciile sunt estimate să aibă o contribuție de 1,0 puncte procentuale la creșterea reală de 1,4% a PIB, față de 1,6 puncte procentuale la estimarea de 2,5% pe care e construit bugetul.
Consumul final ar urma să înregistreze o creștere de 2,1%, în linie cu estimarea anterioară, din toamnă.
Structura consumului se va modifica însă:
- consumul privat este anticipat să crească cu +2,7%, mai mult ca în estimarea din toamnă (+2,5%),
- în timp ce consumul guvernamental este anticipat să se contracteze cu -0,3%, față de o creștere de +0,4 în estimarea anterioară.
Investițiile (formarea brută de capital fix) au suferit și ele o revizuire majoră: ar urma să crească cu doar +2,8%, față de +5,9% cât se estima în prognoza de toamnă.
CNSP a modificat și estimările privind evoluția importurilor și exporturilor, dar a păstrat estimarea pentru soldul balanței comerciale:
- exporturile de bunuri și servicii ar urma să se contracteze cu -0,2%, față de un avans de +2,3% anticipat în toamnă (94,7 mld. euro față de 95,6 mld. euro),
- importurile de bunuri și servicii sunt estimate să crească mai lent față prognoza din toamnă, în condițiile slăbirii cererii, cu +2,8% față de +3,8% anterior (130,6 mld. euro față de 131,5 mld. euro);
- astfel, soldul balanței comerciale ar urma să fie de -35,9 miliarde de euro;
- soldul balanței de cont curent se va deteriora însă, cu -30,2 miliarde de euro (8,0% din PIB), față de -28,3 miliarde de euro în prognoza de toamnă. Asta înseamnă o deteriorare de 0,6 puncte procentuale.
Salariul mediu net lunar se va menține pe creștere
CNSP mai estimează o creștere a ratei șomajului, cu un plus de 15.000 de șomeri față de estimarea anterioară, la 265.000 la final de 2025.
De asemenea, câștigul salarial mediu net lunar este estimat să își păstreze tendința pozitivă (+6,3%), cu o valoare de 5.365 lei la final de an, mai mare cu 10 lei față de prognoza din toamnă.
(Citește și: ”2025 în ochii analiștilor CFA România: deficit și inflație mai mari, cu risc de recesiune în accentuare. Prețurile locuințelor sunt supraevaluate”)
(Citește și: ”Stagflație: PIB – creștere zero, inflația – plus 4,9. Revizuiri semnificative ale INS”)
(Citește și: ”Prognoza de primăvară a Comisiei, pentru România: Avansul PIB, redus la 1,4% de la 2,5 – deficit bugetar de 8,6% în absența reformei fiscale – Alți indicatori esențiali”)
***
Urmărește-ne pe Google News
