Produsul intern brut (PIB) real al României a stagnat în T1 2025 comparativ cu T4 2025 (+0,0% ritm trimestrial) și a crescut cu doar 0,2% față de T1 2024, economia resimțind răcirea consumului și a producției interne, inclusiv ca urmare a slăbirii cererii externe.
PIB a stagnat cel mai probabil ca urmare a unor contribuții negative de pe celelalte componente semnificative precum exporturile nete și industria, în timp ce contribuția pozitivă a investițiilor este probabil să fi fost mai mică decât se anticipa, după cum punctează Vlad Ioniță, analist BCR.
În același timp, inflația calculată prin indicele prețurilor de consum (IPC) a ajuns la o rată anuală de 4,9% în aprilie, în stagnare față de martie, după o evoluție stagnantă inclusiv la nivel lună/lună. BCR și-a majorat însă prognoza după raportul de la INS, la o rată anuală a inflației de 4% la final de 2025, de la 3,7% anterior. Banca Națională a României (BNR) este și ea așteptată să semnaleze o revizuire în sus a inflației după ședința de vineri.
Conform datelor INS, industria a scăzut cu -3,1% în T1 2025 față de T1 2024 și cu 0,4% față de T4 2024, în timp ce consumul privat (volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul) a crescut an/an cu 3,4%, după o revizuire semnificativă pentru luna februarie: revizuire în creștere de la INS la +0,4% (lună/lună) de la -1,0% (lună/lună).
Revizuiri de la INS
Stagnarea PIB vine și în contextul unor revizuiri operate de Institutului Național de Statistică pe seriile istorice. Astfel:
- rezultatele trimestrului I 2024, comparativ cu trimestrul IV 2023, au fost revizuite de la 99,6% la 99,9%;
- rezultatele trimestrului II 2024, comparativ cu trimestrul I 2024, au fost revizuite de la 100,4% la 100,3%;
- rezultatele trimestrului III 2024, comparativ cu trimestrul II 2024, au fost revizuite de la 99,9% la 99,8%;
- rezultatele trimestrului IV 2024, comparativ cu trimestrul III 2024, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%.
„Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2025, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2024, publicată în 10 aprilie 2025”, explică INS, care adaugă că „seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană”.
BCR: Riscuri în creștere
Vlad Ioniță, economist BCR, arată că indicatorii cu frecvență ridicată privind evoluția economiei sugerau deja o decelerare a consumului, în condițiile scăderii încrederii consumatorilor.
Datele semnal de la Institutul Național de Statistică (…) sunt sub prognoza noastră de +0,8% an/an și sub consensul pieței de +0,9% an/an. Totodată, aceasta marchează o decelerare față de trimestrul anterior, când creșterea fusese de +0,5% în ritm trimestru/trimestru și +0,5% an/an. Până la publicarea detaliilor pe 6 iunie, este dificil de identificat cauzele exacte ale acestei performanțe sub așteptări. Presupunem, însă, că încetinirea cheltuielilor de consum a fost mai pronunțată decât anticipam. Creșterea investițiilor ar fi putut fi, de asemenea, mai slabă, iar exporturile nete au continuat probabil să tragă în jos dinamica PIB”, arată Ioniță.
Acesta adaugă: „Indicatorii de frecvență ridicată sugerau deja, pentru T1, o decelerare a consumului — în special prin scăderea încrederii consumatorilor și prin ritmuri mai lente ale vânzărilor cu amănuntul. Datele privind activitatea construcțiilor pentru primele două luni oferă o imagine mixtă, însă per ansamblu sectorul pare să performeze mai bine decât în aceeași perioadă a anului trecut”.
În pofida evoluției slabe a PIB din T1, BCR își menține prognoza de creștere economică pentru 2025 la +1,8%, dar avertizează cu o revizuire în următoarea perioadă.
„Recunoaștem că riscurile de revizuire în jos a prognozei sunt în creștere. (…) Politica fiscală ar putea reprezenta o frână pentru creșterea PIB în acest an. Bugetul de stat actual se bazează pe fonduri europene pentru cofinanțarea unor investiții publice semnificative, esențiale într-un context de încetinire a consumului”, arată Vlad Ioniță.
ING: Multe elemente negative sunt deja incluse în așteptările agenților economici
În același timp, economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea subliniază la rândul lor că riscurile pentru o evoluție mai slabă a economiei s-au înmulțit. Guvernul, ca idee, mizează pe o creștere a PIB de +2,5% în acest an, în timp ce ING Bank are o estimare la jumătate, de +1,2%.
„Datele cu frecvență ridicată indică către probleme în sectoarele industrial, de construcții și servicii, în contextul unui comportament prudent din partea consumatorilor. (…) Considerăm că PIB-ul detaliat va arăta că consumul a contribuit în continuare la creșterea economică, cu contribuțiile nete ameliorând această contribuție pozitivă. (…) Un alt posibil motor al creșterii economice din acest an, investițiile, probabil că nu a avut o contribuție semnificativă în T1”, arată cei doi economiști ai ING Bank.
Aceștia mai punctează totuși că multe elemente negative sunt deja incluse în așteptările agenților economici și populației în acest an.
Povestea stagflației aferentă României – Europa de Vest este prinsă în „purgatoriul” economic al stagflației de 3-4 ani
Scenariul stagflației (inflație + stagnare economică în termeni reali) pare din ce în ce mai plauzibil pentru economia României, în contextul probabilelor majorări de taxe (care se duc în inflație după ajustarea marjelor de către firme), a reducerii impulsului fiscal și calmării consumului, inclusiv pe credit după majorarea dobânzilor.
Așteptările de creștere economică pentru România anului 2025 sunt de altfel sub riscuri semnificative de revizuire negativă din cauza perspectivei fiscale, în timp ce încrederea consumatorilor a avut de suferit puternic după tulburările politice din ultimele câteva luni, notează analiștii.
„Fără investițiile care depind de fondurile UE, o creștere economică sub potențial pentru al doilea an la rând ar putea să devină scenariul de bază (după creșterea de +0,9% din 2024 – n.r.). Convergența veniturilor cu cele din Vest pare că va fi blocată fără reforme structurale, din moment ce ea era dependentă de deficitele fiscale excesive”, mai spuneau în februarie analiștii BCR.
Estimările Guvernului din planul bugetar structural pe termen mediu preconizează o creștere reală a PIB sub potențial, de doar 2,0-2,5% în următorii ani, în fiecare an până în 2031, dar o creștere a PIB nominal de 61%, de la 1768 miliarde de lei în 2024 la 2848 miliarde de lei în 2031. Asta înseamnă că mare parte din creșterea PIB nominal nu ar veni din investițiile record anunțate de Guvern, ci va veni din banii externi, împrumutați, care vor fi pompați de guvern în economie, precum și din inflație (deflator PIB) și consumul mai mare prognozat.
BERD a revizuit în scădere la 1,6% estimările privind creșterea economiei românești în acest an
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a revizuit deja, ușor în scădere, estimările privind evoluția economiei românești în 2025, cu toate că a menținut previziunile pentru 2026, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”, publicat marți de instituția financiară internațională.
Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 1,6% în acest an, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât estimarea de 1,8% avansată în luna februarie.
În 2026, creșterea ar urma să fie de 2,4%, la același nivel cu estimarea din februarie.
„Creșterea economiei românești a încetinit semnificativ la 0,8% în 2024. Consumul privat a înregistrat un avans solid, în urma creșterii salariilor reale cu 8%, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial. Consumul arată semne de moderare la începutul lui 2025. Investițiile s-au redus semnificativ, în special în ultimul trimestru, în urma încetinirii absorbției fondurilor europene. În ceea ce privește oferta, încetinirea a fost pe scară largă, industria, serviciile și construcțiile înregistrând scăderi considerabile, în timp ce agricultura a fost sever afectată de secetă”, se arată în raport.
Instituția financiară internațională atrage atenția asupra faptului că „situația fiscală rămâne dificilă, iar planificata consolidare fiscală din acest an va necesita probabil măsuri suplimentare, din cauza înrăutățirii peste așteptări a evoluției din 2024. În pofida unei ușoare moderări, inflația rămâne ridicată, aproape de 5%, necesitând înăsprirea politicii monetare de către BNR”.
Conform BERD, economia României are o expunere limitată la economia SUA, dar are un nivel considerabil de integrare în lanțurile globale de aprovizionare din industria auto, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate.
„Pe fondul reducerii consumului și al situației fiscale dificile, previziunile privind evoluția economiei românești în 2025 au fost revizuite în scădere la 1,6%. În 2026, ritmul de creștere va reveni aproape de potențial, la 2,4%, presupunând că va exista o accelerare a absorbției fondurilor europene”, se arată în raport.
(Citește și: ”Raport: România va avea în 2025 cea mai mică creștere economică din regiune. Prognozele pe principalele sectoare din economie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
