Execuția bugetară din primele patru luni din 2025 s-a încheiat cu un deficit ușor mai redus decât cel din aceiași perioadă a anului trecut: 55,97 mld. lei (2,95% din PIB) față de 57,29 mld. lei (3,25% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Câteva observații:
- Modificările fiscale au produs cele mai mare efecte pozitive la nivelul bugetului: încasările din impozitul pe dividende au crescut (antreprenorii au profitat de cota veche pentru a-și scoate profiturile înainte de majorarea acestui impozit); eliminarea unor facilități fiscale a majorat încasările din impozitul pe profit (au avut și un ușor impact negativ asupra contribuțiilor; s-au dus mai mulți bani la Pilonul II odată cu eliminarea exceptării unor anumite categorii de salariați).
- Ritmul anual de creștere a veniturilor s-a îmbunătățit: de la +6,9% în martie, la +9,4% în aprilie. Analiza lunară a bugetului arată însă că acest lucru s-a datorat în special accizelor (și parțial TVA-ulului) colectate în aprilie, o consecință a avansului consumului în contextul sărbătorilor pascale.
- Singurele ”economii” vizibile în buget s-au realizat în aprilie, la capitolul ”bunuri și servicii” – circa 337 mil. lei față de aprilie 2024. Aprilie a fost singura lună din acest an în care cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost mai mici decât cele de anul trecut.
Taxele care au salvat vistieria în primele 4 luni
Veniturile totale au însumat 199,92 mld. lei în primele patru luni din 2025, înregistrând o creștere de 9,4% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente – în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize. Ritmul de creștere a veniturilor l-a depășit pe cel al cheltuielilor publice: cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 255,89 mld. lei – în creștere cu 6,6% față de ianuarie-aprilie 2024.
Pe partea de colectare se remarcă un avans pozitiv la:
- impozitul pe salarii și venit: 19,62 mld lei, o creștere de 25,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+103,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (12,5%, evoluție ce reflectă dinamica câștigului salarial mediu brut și a efectivului de salariați), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Pe de altă parte, eliminarea acestor facilități a avut un efect negativ asupra veniturilor din contribuții: Contribuțiile de asigurări au însumat 67,69 mld. lei în ianuarie-aprilie, în creștere cu 10,2% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. ”Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele patru luni ale anului trecut (7 mld. lei în ianuarie-aprilie 2025, comparativ cu 5,3 mld. lei în ianuarie-aprilie 2024)”, explică MF.
Încasările din TVA, un plus modest în primele 4 luni. Aprilie le-a readus pe plus după 3 luni de scădere
După un minus de 2,7% în T1, încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA) au urcat la 39,04 mld. lei în aprilie, în creștere cu 1,2% față de execuția din anul precedent.
”Evoluția ușor pozitivă a acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+12,9%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (11,06 mld. lei în ian-apr 2025, comparativ cu 9,79 mld lei în ian-apr 2024), cât și de un efect de bază ridicat”, explică Finanțele.
Analizând rezultatele lunare se observă un progres în aprilie, când încasările nete din TVA au fost de circa 10,5 mld. lei, peste nivelurile din februarie și martie. Important de precizat este că în aprilie au avut loc sărbătorile pascale, fiind posibil ca avansul încasărilor din TVA să fie corelat cu o creștere a consumului.
Paștele și veniturile din accize au salvat execuția. Atenție: veniturile din accize sunt foarte volatile
În execuția din primele patru luni se remarcă și o creștere semnificativă a veniturilor din accize. Acestea au însumat 15,91 mld. lei în primele patru luni din 2025, consemnând o creștere de 32,9% față de 2024, susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (51,1%) și accizele pentru produsele energetice (+20,0%).
”Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, avertizează specialiștii Finanțelor.
Dacă analizăm evoluția lunară a acestor încasări reiese că luna aprilie a fost una extrem de bună – încasările s-au ridicat la 5,9 mld. lei, nivel aproape dublu față de cel din aprilie 2024, potrivit calculelor CursDeGuvernare.ro.
În ceea ce privește absorbția de fonduri europene, datele lunare sugerează o îmbunătățire la capitolul PNRR, ddar o deteriorare la fondurile europene clasice, unde încasările din aprilie au fost de circa 3,3 mld. lei, față de 3,6 în martie.
Per ansamblu, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat în primele patru luni din 2025 14,11 mld. lei, în scădere cu 7,3% față de ianuarie-aprilie 2024.
Economiile de la cheltuieli – relative
În ceea ce privește cheltuielile publice, acestea au înregistrat un avans anula de 6,6%, ridicându-se la 255,89 mld. lei în primele patru luni din 2025.
Cheltuielile de personal au însumat 56,55 mld. lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 30,53 mld. lei, în creștere cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld. lei, cu 6,64 mld. lei (48,2%) mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Totuși, la nivelul lunii aprilie se observă o scădere a cheltuielilor publice față de aprilie 2024, fiind singura lună din acest an în care cheltuielile publice au fost mai mici decât cele de anul trecut. Explicația însă rezidă în faptul că anul trecut, statul a plătit în aprilie 2024 pensiile în avans (urma Paștele), așa încât cheltuielile cu asistența socială au fost cu 5 mld. lei mai mari decât cele din aprilie 2025.
Singurele ”economii” s-au realizat la capitolul ”bunuri și servicii”, de circa 337 mil. lei față de aprilie 2024. Este singura lună din acest an în care cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost mai mici decât cele de anul trecut.
Aceste economii sunt departe de a acoperi cheltuielile suplimentare de la celelalte capitole.
Investiții, ”după buget”
În privința investițiilor finanțate din fonduri europene se observă progrese lunare în buget (creșteri atât pe fondurile obișnuite cât și pe PNRR). Chiar și așa, per ansamblu, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 17,43 mld. lei în primele patru luni din 2025, în scădere cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului 2024.
La capitolul investițiile finanțate exclusiv de la buget graficul este și mai haotic. În martie 2025, Guvernul a cheltuit 7,1 mld. lei (pentru a plăti restanțele de la programele locale). În aprilie suma a scăzut la 4,7 mld. lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 32,41 mld. lei, cu 3,61% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 31,28 mld. lei.
(Citește și: ”Documentul ce va sta la baza măsurilor de reducere a deficitului: Comisia de Prognoză își temperează optimismul – Estimarea de creștere, redusă la 1,4% – În T1 am avut stagnare – Cum vor evolua sectoarele economiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
