Excedentul de lichiditate al sistemului bancar față de Banca Națională a României (BNR) a crescut semnificativ în decembrie și a depășit nivelul de dinainte de alegerile prezidențiale repetate, conform datelor statistice publicate de banca centrală.
Acest surplus de lichiditate al sistemului bancar față de BNR s-a cifrat la aproximativ 29,54 miliarde de lei (stoc mediu zilnic) în luna decembrie, în creștere cu 7 miliarde de lei față de luna noiembrie și octombrie.
Aceasta a fost a 5-a lună consecutivă cu un surplus semnificativ de lichiditate în bănci, după ce în luna iulie s-a revenit pe excedent. În iunie a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii 3 ani.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Inflația și deficitul la nivel de campioni europeni țin dobânzile sus la nivel nominal – La nivel real, dobânzile sunt și vor rămâne negative
Astfel, băncile au plasat 29,5 miliarde lei (stoc mediu zilnic) la facilitatea de depozit a BNR în luna decembrie – fapt ce arată îmbunătățirea lichidității în ultimele luni în întreg ansamblul sectorului bancar (format din puțin peste 30 de bănci), nu doar la băncile mari ca în lunile de vară.
În ultimele 7 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 135 puncte de bază (1,35%), la 6,05% cel mai recent, cu o reducere mai mare în ultimele câteva săptămâni grație acestui excedent de lichiditate din bănci, care permite instituțiilor financiare să fie mai generoase cu finanțările. În același timp, grație execuțiilor bugetare pozitive din ultimele luni, s-a accelerat și tendința de scădere a dobânzilor suverane.
Sistemul bancar este într-un proces de detensionare și de reacumulare de lichiditate
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piața bancară este statul – în condițiile în care băncile sunt la nivel colectiv cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital în bănci, un surplus financiar cu care acestea creditează firmele, populația și, din nou, statul.
Ca exemplu, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie, când Finanțele a plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025.
În același timp, operațiunile valutare ale BNR (intervenții pe cursul EUR/RON sau tranzacții prin care schimbă în lei, pentru Ministerului Finanțelor, sumele primate de la UE) au influență în evoluția lichidității din bănci.
BNR a vândut valută din rezervă în timpul crizei din mai 2025 și a preluat lei din bănci pentru a proteja leul
Amintim că, în luna aprilie 2025, înainte de alegerile prezidențiale, excesul de lei din bănci a fost de 27,3 miliarde de lei, în medie zilnică, iar tensionarea lichidității din sistemul bancar s-a produs ca urmare a intervențiilor BNR din luna mai prin care a apărat leul, cu între 6 și 8 miliarde de euro vânzări din rezerva valutară.
Intervențiile BNR, prin care a vândut euro și a cumpărat lei de la bănci, au redus lichiditatea în lei din piață. Drept consecință, BNR a reluat injecțiile de lichiditate prin operațiuni repo, iar în iunie 2025 a injectat pe net lei în sistemul bancar.
În ciuda injecțiilor de lichiditate repetate ale BNR, dobânzile ROBOR din piață au rămas toată luna iunie 2025 la niveluri ridicate. O scădere sub nivelul de 7% a ROBOR a avut loc abia în debutul lunii iulie, pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, iar intrările de capital în obligațiunile în lei ale României s-au reluat după adoptarea primului pachet fiscal de redresare fiscală a Guvernului Bolojan și confirmarea menținerii ratingului suveran.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
(Citește și: ”Statul a făcut deja primele împrumuturi din 2026: 3,2 mld. lei, la dobânzi în scădere. Cât e necesarul de finanțare pe tot anul – Prima de risc a României se reduce”)
(Citește și: ”ROBOR își continuă scăderea și se apropie de nivelul de dinainte de alegeri. Mugur Isărescu: ”un semn bun””)
***
Urmărește-ne pe Google News
