Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut luni la 6,06%, apropiindu-se de nivelul de dinainte de alegerile prezidențiale repetate din luna mai.
ROBOR la 3 luni este acum la 16 puncte de bază distanță (0,16%) de nivelul de dinainte de alegerile din mai, respectiv la 48 puncte de bază (0,48%) de nivelul de dinainte de criza electorală și politică declanșată în luna noiembrie 2024. Având în vedere puseul de inflație, cu o rată anuală a Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) aproape de 10% în ultimele luni, dobânzile sunt real-negative (stimulative), cu toate că la nivel nominal sunt ridicate.
În ultimele 8 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproape 135 puncte de bază (1,35%), scădere ce indică o detensionare a semnificativă a condițiilor financiare din economie.
Scăderea a venit pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat (deficitul a mai scăzut după majorarea taxelor), ratingul a fost păstrat de agențiile internaționale, iar surplusul de lichiditate din bănci a crescut, la 22-23 miliarde de lei în ultimele luni din 2025.
Dobânzile la obligațiunile guvernamentale au scăzut sub 7% – Ne-a depășit Ungaria, care a devenit țara din UE cu cele mai mari dobânzi suverane
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și, dacă condițiile permit, scad dobânzile.
Dobânzile la obligațiunile guvernamentale în lei au scăzut și ele în ultimele luni, ajungând la 6,7% în cazul obligațiunilor pe termen lung (10 ani). Evoluția vine pe seama execuțiilor bugetare pozitive din ultimele 2 luni, care arată o reducere a deficitului – analiștii BCR estimează că anul 2025 s-a încheiat cu un deficit de sub 8% din PIB, respectiv sub ținta Guvernului de 8,4%.
Față de acum 6 luni, dobânzile sunt mai jos pe toate maturitățile, cu 100 de puncte de bază (1%) în cazul finanțărilor suverane pe 5 an, în timp ce față de acum 30 de zile dobânzile au scăzut cu între 15 și 40 de puncte de bază (0,15-0,4%).
Dobânzile sunt extrem de relevante având în vedere că suma împrumutată de Ministerul Finanțelor în 2025, în primele 10 luni, s-au ridicat la 248 miliarde de lei, iar cele din 2026 se vor situa la un nivel chiar mai mare. Mare parte din suma împrumutată în 2025 a fost la dobânzi de peste 6%.
BNR lasă mai mulți bani în bănci
Potrivit lui Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, BNR face o ”relaxare mascată” a politicii monetare.
Acesta arată într-un raport de analiză că, în pofida inflației și estimărilor că ea va rămâne ridicată, BNR pare în continuare orientată spre o poziție ”dovish”, adică o politică monetară care sprijină creditarea economiei, finanțarea deficitului și creșterea economică.
”Nu există semne de înăsprire a politicii monetare și, pe cât posibil, se va păstra relaxarea de facto care vine prin îmbunătățirea lichidității de pe piața monetară. Potrivit estimărilor noastre, surplusul de lichiditate a ajuns în octombrie la aproape 23 mld. RON – mult sub vârful de 60 mld. RON din ianuarie 2024, dar totuși suficient de ridicat pentru a menține dobânzile în jurul facilității de depozit (a BNR) de 5,50%, mai degrabă decât în jurul ratei-cheie de politică monetară, de 6,50%”, explică Valentin Tătaru.
În privința dobânzii-cheie, ținută de BNR la 6,5% de mai bine de 1 an de zile, estimarea economiștilor este ca prima reducere să vină în luna mai sau în a doua parte a lui 2026, în funcție de evoluția prețurilor la gaze în contextul liberalizării planificate pentru 1 aprilie 2026.
Mugur Isărescu: Scăderea ROBOR este un semnal bun
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a evidențiat scăderea ROBOR la ultima lui conferință de presă, din noiembrie, ocazionată de prezentarea raportului trimestrial asupra inflației. Isărescu a spus că singurul lucru care susține o eventuală scădere a dobânzilor de către banca centrală este intrarea ROBOR nivelul ratei de politică monetară.
”Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat recent Isărescu.
(Citește și: ”22,5 mld. lei – surplusul de lichiditate al băncilor la final de noiembrie”)
(Citește și: ”BNR – presată între inflație și finanțarea economiei: ține pe loc dobânda, relaxează cursul și reclamă incertitudini tot mai mari”)
***
Urmărește-ne pe Google News
