Anul 2025 se pregătește să depășească 2024 și devină cel mai bun din istorie pentru creditul de consum, conform datelor transmise CursDeGuvernare.ro de către Banca Națională a României (BNR).
Evoluția vine pe fondul creșterii apetitului pentru consum al populației în ultimii câțiva ani cu inflație mare și al ieftinirii creditelor în contextul majorării telefonate a TVA.
În ciuda inflației mari, acum de 2 cifre, dobânzile anuale efective (DAE) la creditele noi de consum au rămas în continuare în preajma nivelului de 9-11%, în funcție de ofertele băncilor – context în care gospodăriile au considerat creditul ieftin.
Sprijin de la BNR pentru creditare și consum: Guvernatorul Isărescu nu majorează dobânzile
Băncile au generat credite noi într-un ritm record în primele 8 luni din 2025, atât în zona de consum (nevoi personale) cât și în ceea ce privește creditul pentru locuință, iar asta în ciuda crizei electoralo-politice începută în decembrie 2024 și a discuțiilor neîncetate despre majorarea taxelor, aplicată de la 1 august 2025 și apoi de la 1 ianuarie 2026.
În ceea ce privește volumul creditului de consum, în primele 8 luni ale acestui an s-au acordat gospodăriilor credite noi în valoare totală de 33,12 miliarde de lei, cu 1,9 miliarde de lei (+6,1%) mai mult decât în perioada similară din 2024.
În ceea ce privește numărul creditelor pentru consum, acesta s-a redus ușor (-3,3%), la 617.311 credite, față de 638.240 credite în primele 8 luni din 2024 – asta arată că deși numărul creditelor noi a scăzut ușor, valoarea medie a creditului de consum a crescut.
Notă: Acestea sunt date ce vizează credite și angajamente de rambursare cu valoare egală sau mai mare de 20.000 de lei, neincluzându-le deci pe cele sub această valoare.
Consumul a fost sub potențial în prima parte a anului, dar și-a revenit în iulie. Scădere majoră în august – sub 100.000 români iau credit de consum într-o lună
Amintim că 2024 a fost un an record pentru consum (aprox. 45,36 mld. lei credite noi acordate de bănci), cu o dinamică anuală de +15% pentru vânzările de bunuri nealimentare. Dinamica lui 2025 la capitolul vânzări de nealimentare s-a temperat în mod natural (+6,8% în iulie), dar creșterea a continuat până în august de la baza foarte mare a anului 2024.
Luna august a adus însă o scădere majoră față de iulie la comerțul cu amănuntul (-4% lună/lună), în contextul în care o bună parte din consum a fost tras în față (consum anticipat) din cauza majorării telefonate de TVA și accize.
Inclusiv creditul de consum s-a temperat în august, cu credite noi de doar 3,57 miliarde de lei către, față de 4,94 miliarde de lei în iulie. Numărul persoanelor care au contractat un credit de consum a scăzut de asemenea în august cu 20.000 (-21,5%), dar o evoluție similară a avut loc și în 2024, cu temperare în august și septembrie după lunile record de consum din vară.
Consum prea mare din import. Banii românilor creează locuri de muncă în alte țări
Pe baza mediei lunare din ianuarie–august, o estimare pentru întregul an 2025 este că creditul nou de consum va ajunge la aproximativ 50 de miliarde de lei.
Din nou, la o inflație de 10% și dobânzi similare (DAE), creditul este ieftin. Partea negativă a revenirii prea puternice a consumului este că ar putea deteriora balanța comercială și re-majora contribuția negativă a exportului net la formarea PIB, după ce s-a temperat la doar -0,4pp în T2 2025 după -2,8pp în T1 – pentru prima dată din 2023, exportul de bunuri a crescut cu un ritm procentual mai mare ca cel al importurilor în T2 2025 – asta va reduce contribuția negativă a exportului net, care a făcut ca datele economice pe 2024 să fie atât de slabe.
Notă: De ce este atât de important exportul net: când este pe minus, arată că economia consumă prea mult peste capacitatea de producție a economie și că o parte excesiv de mare din cererea de consum e satisfăcută din importuri. Din nou, se constată o evoluție pozitivă a exporturilor și o creștere mai lentă a importurilor, în ultimele luni, după deprecierea de 2% a cursului euro/leu din luna mai, care a ieftinit exporturile românești și a scumpit importurile.
- Consumul privat a fost în continuare principalul motor de creștere al economiei în primul semestru din acest an, cu o contribuție de +0,7pp la creșterea de +0,3% din T2 2025, iar în prima jumătate a anului a adăugat +0,6 pp la creșterea totală. În T2 față de T1 vânzările cu amănuntul au fost pe plus, iar pe ansamblul primelor 8 luni față de primele 8 luni din 2025 se manifestă o creștere de +2,7% (serie ajustată), cu un avans de +5,8% la bunuri nealimentare.
Creditul ipotecar – Gospodăriile s-au grăbit să cumpere locuințe înainte de majorarea TVA
În ce privește creditul ipotecar, băncile au acordat persoanelor fizice credite pentru locuințe în valoare 20,13 miliarde de lei în primele 8 luni din 2025, cu +34% mai mult ca în primele 8 luni din 2024. Acestea sunt datele fără refinanțări.
Ca proiecție în materie de valoare a creditului ipotecar, pe baza mediei lunare din ianuarie-august se poate estima o creștere de 19% pe întreg anul 2025, cu o valoare de peste 30 miliarde de lei în credite noi acordate pentru achiziția de locuințe.
Ca influență asupra dinamicii creditului ipotecar trebuie menționat faptul că multe gospodării s-au grăbit să încheie un contract de credit pentru s-a dorit prinderea cotei vechi de TVA – cu cota nouă o locuință s-a scumpit cu mai multe mii de euro.
Luna iulie a fost de altfel cea mai bună lună în materie de credit ipotecar și pentru investiții imobiliare din ultimii cel puțin 7 ani, cu 3,14 miliarde de lei sumă acordată către 9.000 de persoane fizice/gospodării.
Aproximativ 60.000 de români/gospodării s-au împrumutat pentru o casă în primele 8 luni ale anului, iar valoarea medie a unui credit nou a crescut. Numărul este cu 10.000 mai mare față de primele 8 luni din 2024.
Per total, dacă ritmul actual se menține până în finalul anului, 2025 ar trebui să fie cel mai bun an din istorie la nivel de creditare a populației (consum+ipotecar), cu o valoare a creditelor noi acordate de 80 de miliarde de lei și un plus de +13% față de 2024.
Gospodăriile din România, cele mai puțin îndatorate din regiune
De notat că gospodăriile din România au cel mai scăzut nivel de îndatorare din regiunea Europei Centrale și de Est, cu doar 17,8% din PIB, mult sub media regională, conform datelor analizate de Erste Research.
Evoluția este una de scădere a îndatorării gospodăriilor ca procent din PIB față de 2010, în condițiile unei creșteri majore a PIB.
(Citește și: ”Cărțile pe care le are în mână România pentru o revenire economică în S2 și în 2026. Reziliența mediului de afaceri și partea plină a paharului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
