Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a declarat marți, în cadrul conferinței de presă ocazionată de prezentarea raportului trimestrial asupra inflației, că speră să nu fie nevoie de o majorare a dobânzilor, în contextul anticipatei majorării a inflației din a doua jumătate a lui 2025. BNR estimează o inflație de aproape 10 procente în septembrie.
Mugur Isărescu a explicat că majorarea dobânzilor riscă să creeze o recesiune și mai puternică, ”care ar dărâma pur și simplu veniturile bugetare și ar agrava deficitul bugetar”. Potrivit guvernatorului BNR, planul guvernului vizează o reducere treptată a deficitului, proces care trebuie continuat.
Acesta a dat de înțeles că nu anticipează reduceri majore de pe partea de cheltuieli bugetare, Isărescu invocând în mai multe rânduri experiența sa de premier în anul 2000, când a gestionat țara până la alegeri, România riscând atunci să intre în incapacitate de plată. Cu toate acestea, Isărescu a subliniat că BNR sprijină corecția fiscal-bugetară prin instrumentele sale.
”Disciplina fiscală este esențială ca țara să își revină”
Isărescu a dat de înțeles că este normal ca România să aibă cele mai mari costuri de finanțare a deficitului din UE din moment ce suntem campioni la deficit și inflație.
”Disciplina fiscală este esențială ca țara să își revină. Să aibă inflație scăzută și să ne apropiem de zona euro. (…) Orice încercare de a reduce dobânzile fără să te uiți la cauza primordială, principală (deficitul – n.r.) este un efort nu doar inutil, ci și periculos. Trebuie acționat asupra cauzei principale care să reducă inflația. Pe bază de inflație redusă să se reducă și dobânzile. Acum există într-adevăr o întrebare. Pentru că, de regulă, politica băncii centrale trebuie să se combine cu politica fiscală și să o contracareze. Am face bine dacă am întări și mai tare politica monetară? Dacă am majora dobânzile, nu să le reducem? Extrem de riscant. Nu folosesc acest cuvânt aiurea. Pentru că cu acest deficit, creat în principal de măsurile de politică fiscală, plus cele care trebuiau să fie luate, am adânci deficitul de cerere și am crea o recesiune și mai puternică. Care ar dărâma pur și simplu veniturile bugetare și ar agrava deficitul bugetar. Nu este o situație fără ieșire. Ce încercăm acuma, treptat-treptat, este ca guvernul să reducă pe un plan fiscal pe câțiva ani deficitul, nu dintr-odată.
Mare realizare, negocierea cu UE să se facă pe câțiva ani. Imaginați-vă ce ar însemna să reducem cu 5 procente din PIB dintr-odată. Deci treptat și politica monetară să se îmbine treptat cu politica fiscal-bugetară, să încerce să nu creeze o recesiune în plus și să se accepte creșterea datoriei publice pentru că nu avem altă soluție – atâta vreme cât deficitul e mai mare ca creșterea economică. Deci probabil că datoria publică va depăși 60% în anii următori, dar asta va crea condițiile ca în anii următori să se vină în jos. E o abordare de strângere a curelei care cere răbdare. Care nu cred că e principala noastră caracteristică, ca națiune, dar trebuie să acceptăm cred de data asta”, a spus Isărescu.
Acesta a adăugat că măsurile fiscale trebuie continuate, iar la finalul lor am putea să intrăm într-un nou ciclu de creștere economică prelungită, mai puternică și mai sustenabilă.
”Pasul care s-a luat este, cred eu, pe baza datelor, este major. S-a făcut un pas major. De aici și reevaluarea relativ pozitivă a agențiilor de rating. Trebuie continuat cu măsurile din etapa a doua, etapa a 3-a, în condiții de stabilitate politică și pace socială. Nu vorbesc despre ceva exagerat. Sigur, măsurile sunt dureroase și creează reacții. Dar trebuie să înțelegem că erau absolut necesare și că această cocoașă (inflaționistă) trece și s-ar putea ca la sfârșitul perioadei de 12 luni să intrăm într-o perioadă de creștere economică chiar mai puternică, mai sustenabilă, cum s-a întâmplat după 2010-2011 – am avut 10 ani de creștere economică și de inflație relativ scăzută. Fără inflație relativ scăzută și fără o stabilitate fiscală (nu se poate) – probabil vom renunța la zecile, sutele de măsuri care au fost luate și care acum se încearcă a fi corectate. Au fost luate de prin 2010 până în 2022 – s-au tot redus impozite, majorat cheltuielile. Putem să fim mai optimiști, dar deocamdată trebuie să trecem peste acest hop”, a afirmat Mugur Isărescu.
Isărescu: PIB-ul va crește în următoarele 12 luni cu între zero și 1% – ”E prognoza mea, bazată pe nasometru. Posibil să fie optimistă”
Guvernatorul a afirmat că România nu e în recesiune, care poate fi evitată prin creșterea absorbției de fonduri europene. Cu toate acestea, creșterea PIB ar urma să fie mică pe orizontul următoarelor 12 luni.
”Nu suntem încă în recesiune. Cel puțin așa cum se definește recesiunea – dar există acest risc. Deocamdată, pe de o parte totul depinde de continuarea programului fiscal pentru că el aduce credibilitate țării. Pe partea monetară, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ. Cursul este stabil fără sprijinul nostru. Dimpotrivă, am încercat să evităm o apreciere a lui. Riscul este legat în primul rând de factori externi pentru că o bună parte din industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa, iar lucrurile nu arată prea bine acolo. Și în al doilea rând de această reducere masivă a consumului. De la excedent de cerere la deficit masiv de cerere. El trebuie contrabalansat cu ceva, iar miza este absorbția banilor europeni, continuarea investițiilor finanțate din bani europeni. Iar atunci economia, probabil că cel puțin următoarele 12 luni, va merge cu o creștere economică de undeva între 0 și 1%. Este prognoza mea și trebuie să spun că este pe bază de nasometru – nu avem prea multe date cu care să lucrăm deocamdată. S-ar putea să fie ușor optimistă, dar trebuie să credem în ea”, a mai declarat guvernatorul BNR.
”Dobânzile vor fi real-negative”, spune Isărescu – Dezavantaj pentru creditori, avantaj pentru debitori, dintre care cel mai mare e statul
Șeful băncii centrale a transmis de asemenea că dobânzile de piață mai au loc să scadă puțin, pe măsură ce lichiditatea din piață și condițiile monetare se vor mai ameliora. Isărescu a contrat și opiniile despre necesitatea unei deprecieri a cursului valutar euro/leu.
”Foarte important este ca dobânzile să nu crească, foarte important. După câte vedeți evităm o asemenea creștere. Dobânzile vor fi real-negative pentru câteva trimestre. Inclusiv pentru populație, pentru depozitele populației. În condițiile astea, trebuie o politică care să păstreze încrederea, să nu ne pomenim cu o criză valutară. Din acest motiv și părerile că ar trebui noi să forțăm deprecierea cursului sunt mai mult decât riscante, sunt chiar periculoase, pentru că pot să dărâme încrederea și să genereze o criză valutară. Condițiile monetare și de lichiditate s-au îmbunătățit pentru că s-a recâștigat, parțial, lichiditatea țării. Nu au mai ieșit fluxurile de capital, au venit, cel puțin parțial. Cererile de conversie a leilor în valută s-a diminuat. Dacă lucrurile merg bine, dobânzile ar putea să se mai amelioreze (să scadă – n.r.)”, a afirmat Mugur Isărescu.
Nu ne încadrăm în ținta de deficit de 7%, dar reducerea ar fi un semnal bun, spune Guvernatorul BNR. Isărescu, pesimist cu privire la reducerea cheltuielilor
Acesta s-a arătat sceptic cu privire la o reducere a deficitului bugetar pe partea de cheltuieli, Isărescu invocând în mai multe rânduri experiența sa de premier din anul 2000. 0
”Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta (de deficit) de 7%, dar dacă tendința e de reducere a deficitului este un semnal foarte bun. Nu suficient, dar este un semnal bun. Arată o tendință și măsurile de reducere a cheltuielilor sunt mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem, dai cu capul de zeci de legi, unele trebuie schimbate… Când am luat eu măsura de a reduce aparatul, în 2000, singura reducere a fost din cabinetul premierului. Pentru că nu îi cunoșteam, îi moștenisem de la Radu Vasile, și mi-a fost mai ușor să-i eliberez. Toți ceilalți au… Și erau oameni politici serioși. Am condus tot o coaliție și au plimbat reducerile de nu cred că până la urmă s-au redus mai mult de 100-200 de locuri. Sunt realist și spun doar că nu se vor face ușor aceste reduceri, care sunt numite reforme. Sunt nu doar reforme, ci și măsuri care înseamnă modificări de legi”, a explicat guvernatorul.
Acesta a punctat că la investiții se poate acționa mai repede, ”dar dacă ai oprit o investiție care a plecat deja înseamnă o violare de contract – e posibil să plătești penalizări”.
Isărescu a mai subliniat că un risc major este ca inflația să se reinflameze pe efectele de runda a doua.
”Dacă am scădea dobânzile nu am face decât să alimentăm o spirală inflaționistă și chiar să intrăm în stagflație. La fel și cu deprecierea cursului – că ar fi o soluție. Nu. Dacă nu atacăm problema deficitului fiscal, deprecierea cursului creează numai o spirală de inflație și generează în ultimă instanță dezechilibre mai mari”, a mai afirmat Mugur Isărescu.
”Abia peste 5-7 mai discutăm despre adoptarea euro”
Oficialul BNR a vorbit și despre adoptarea euro și mai precis despre orizontul foarte îndepărtat pentru acest obiectiv, abandonat în ultimii ani de clasa politică în defavoarea creșterii pe datorie.
”S-a renunțat la orizontul adoptării euro în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. A fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile, în 2013-2014-2015, atunci un prim-viceguvernator al BNR, a fost și o decizie politică – președintele Băsescu își îndeplinise această țintă. Apoi, s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru așa că pot să vorbesc liber. Deci nu a fost un singur partid care să… Trebuie să se liniștească dezbaterea pentru că toți au mers pe linia asta. Să apese, mai mult sau mai puțin, pe stimularea fiscală, care nu funcționează oricând. Din 2018 BNR nu a mai putut să colaboreze (pe subiectul adoptării euro). Ultima conferință privind adoptarea euro a fost la Academia Română. Am renunțat și noi la toate comitetele – au fost vreo 3, inclusiv unul tehnic. (…) Acum, dacă corecția fiscală durează 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5 sau 7 ani mai discutăm despre adoptarea euro”, a mai declarat Mugur Isărescu.
În ceea ce privește remiterile de bani pe care le fac muncitorii români din străinătate, acesta a punctat că ele au început să fie contrabalansate de ieșirile pe care le fac muncitorii străini care lucrează în România.
”Au început să crească și să contrabalanseze și ieșirile de remiteri pe care le fac muncitorii străini care lucrează în România. Apoi, aceste remiteri (ale muncitorilor români din străinătate) sunt importante dar sunt contrabalansate în totalitate de ieșirile pe care le consemnăm la capitolul turism extern. Sunt chiar mai mari. Așa că per total, în balanța de plăți: deficit comercial, veniturile (secundare) nu arată deloc bine, avem ceva surplus la servicii datorită transportatorilor, dar încolo țara cheltuie cu mult mai mult decât încasează. Consumă cu mult mai mult decât produce. De aici nevoia de a strânge cureaua, de a reduce consumul, cheltuielile, spre nivelul producției. Cel mai bine ar fi să creștem producția, dar nu crește cum cresc cheltuielile”, a mai explicat Isărescu.
Stabilitatea politică și pacea socială – elemente esențiale pentru corecția deficitului record din 2024
Întrebat dacă BNR ar putea să majoreze la celelalte ședințe de politică monetară din 2025, Mugur Isărescu a răspuns: ”Nu, nu. Sperăm că nu. Sperăm în sensul că, foarte importante sunt lucrurile care nu depind de noi. Stabilitatea politică, atât pentru această corecție cât și pentru situația economică și financiară a țării – este un lucru esențial. Ar fi bine să avem coeziune socială, o pace socială – e mai greu când se iau asemenea măsuri (de austeritate), dar sperăm să nu avem o deteriorare a situației sociale”.
Isărescu a punctat că după criza din luna mai, a alegerilor prezidențiale, BNR a avut o îmbunătățire a rezervei valutare, grație recredibilizării României pe plan internațional.
”Practic am ajuns la același nivel (al rezervei) ca înainte de acel moment, fluxurile de capital au revenit. Asta arată că dacă păstrăm stabilitatea politică și un anumit grad de pace socială putem să trecem peste aceste 12 luni de corecție și de inflație ridicată”, a spus Isărescu.
(Citește și: ”Eliminarea plafoanelor la energie a dus la avansul inflației cu încă 3% în iulie, cu mult peste așteptările analiștilor. Creștere mare și la produsele alimentare. Urmează impactul majorării TVA-ului și accizelor”)
(Citește și: ”La ce să ne așteptăm în următorul an: Inflația va ajunge la un maxim de aproape 10% în septembrie, cererea va scădea, economia scade deja. Vremuri mai bune – în 2026”)
(Citește și: ”Banii trimiși acasă de lucrători străini din România au depășit 1,3 mld. euro în 2024 – au ajuns să reprezinte 20% din banii trimiși acasă de lucrătorii români din străinătate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
