Analiștii Raiffeisen au redus drastic perspectiva de creștere a economiei românești în acest an, până la 0,7%, în contextul în care „Mediul comercial dificil și încetinirea economică globală rezultată vor avea probabil un impact negativ asupra economiilor mici și deschise din Europa Centrală”, se arată în raportul semestrial al băncii austriece. Pentru anul următor prognoza de creștere a PIB-ului este de 1,3%
Per total, în Europa Centrală și de Est (ECE), creșterea PIB va rămâne modestă în acest an, cu o slăbire a sectorului industrial în comparație cu serviciile. Polonia este probabil să fie o excepție pozitivă, deoarece economia sa este pregătită să beneficieze de deblocarea fondurilor europene care trebuiau acordate până în 2025.
Cele mai multe corecții negative ale prognozelor s-au înregistrat pentru Europa de Sud-Est (SEE), unde România, prin amplele măsuri de consolidare fiscală, trage în jos întregul avans din regiune, subliniază economiștii de la Raiffeisen. Media de creștere economică a regiunii Europei de Sud-Est este de 1,8% pentru acest an și de 2,2% pentru următorul an.
Prognozele băncilor pentru România
În plus, cererea externă mai slabă și incertitudinea globală sporită apasă asupra regiunii. Cu toate acestea, fluxul de fonduri UE și creșterea investițiilor, împreună cu creșterea puternică a salariilor și a consumului aferent, susțin economiile regiunii, chiar dacă cel mai probabil avansul PIB va rămâne sub potențialul de creștere.
În Europa Centrală, creșterea ar urma să fie de 2,4% în acest an și de 2,6% în următorul. Austria ar urma să iasă din recesiune în acest an, după doi ani de contracție cu câte 1%, însă cu o creștere fragilă, de doar 0,2%.
Totuși, cea mai redusă prognoză pentru creșterea PIB aparține ING Bank, de doar 0,3% pentru acest an și cea mai mare inflație +8% la sfârșitul anului.
Prognozele economice sunt mai incerte din cauza politicilor tarifare ale SUA, arată Raiffeisen. Chiar dacă achizițiile au crescut în primul trimestru anticiparea creșterilor de taxe de import, exporturile din UE sunt așteptate să scadă ulterior. „Nu există indicii ale unei schimbări fundamentale de direcție în politica SUA. Scopul este de a utiliza veniturile din tarife pentru a finanța reduceri de impozite și, pe termen lung, de a consolida baza industrială internă și de a reduce dependența internațională. Scenariul principal nu va implica o escaladare suplimentară a tarifelor („război comercial”) între SUA și Europa, și în special China. Se așteaptă ca acest lucru să fie prevenit prin soluții negociate. Acest scenariu ar însemna o creștere mai mică (dar fără recesiune) și o inflație mai mare pentru SUA”,se arată în raportul semestrial al Raiffeisen.
Raiffeisen se așteaptă ca dobânda cheie a Băncii Naționale a României să rămână la 6,5% în acest an (nivel egal celui din Ungaria) și să scadă la 5,25% în 2026, respectiv 3,5% în 2027. Inflația medie din acest an ar urma să ajungă la 6,5% în acest an și la 5,9% în 2026, de departe cele mai mari rate din regiune. În Ungaria ratele de inflație ar urma să fie de 4,5%, respectiv 3,8%, iar în Cehia de 2,5%, respectiv 2,3%.
Cititi si: ING vede o creștere economică a României la 0,3% din PIB în 2025. Luminile și umbrele pachetului fiscal
***
Urmărește-ne pe Google News
