Măsurile de consolidare fiscală implementate de guvern vor duce la scăderea deficitului bugetar la 7,7% din PIB anul acesta de la 9,3% în 2024, potrivit estimărilor agenției S&P care a menținut miercuri rating-ul României la „BBB-/A-3”.
Agenția a avertizat că păstrarea unui rating recomandat investițiilor va depinde de succesul consolidării fiscale, semnalând riscurile de coeziune politică ce decurg din agenda de reforme.
„Noul guvern a anunțat măsuri extinse de consolidare fiscală bazate pe taxe și cheltuieli, care, potrivit estimărilor noastre, ar trebui să contribuie la reducerea deficitului bugetar la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024.
Măsurile fiscale sunt implementate într-un context macroeconomic dificil, marcat de încetinirea economiei, inflație ridicată și în creștere și un deficit de cont curent (CC) ridicat. De asemenea, anticipăm provocări politice legate de implementarea planului de consolidare fiscală”, se arată în comunicatul S&P.
Specialiștii agenției mai avertizează și asupra perspectivelor economice slabe, prognoza S&P indicând un avans al PIB de doar 0,3% în acest. Totodată, ei văd o inflație de peste 9% în contextul creșterii facturilor la energie și a taxelor.
Cele mai importante observații ale agenției:
- Guvernul actual este format din patru partide (PSD, PNL, USR și UDMR) și un grup de independenți, controlând aproape două treimi din Parlament. Totuși, coeziunea acestuia ar putea fi pusă la încercare de agenda de reforme și consolidare. Mandatul premierului Bolojan expiră la finalul lui 2026, când va preda conducerea către PSD, conform acordului de rotație, ceea ce creează incertitudini post-2026.
- Guvernul Bolojan a legiferat rapid cele mai substanțiale măsuri de consolidare fiscală din ultimul deceniu. Măsurile vor reduce deficitul, dar vor frâna și mai mult economia. Creșterea economică este slabă și va fi afectată suplimentar de consolidarea fiscală (0,3% în 2025 și 1,3% în 2026). Inflația este printre cele mai ridicate din regiune și va crește spre 9% în lunile următoare, determinată de prețurile la electricitate, majorarea TVA și accize. Deficitele de cont curent vor rămâne largi – în jur de 7,5% din PIB în medie până în 2028.
- Datoria publică va continua să crească, depășind 60% din PIB. România va depinde mai mult de piețele internaționale, unde are o bună reputație de emitent. Totodată, se va baza și pe împrumuturile din FRR și alte instituții financiare europene. Peste 50% din datoria guvernamentală este în valută, în special euro. Cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta în medie 8,7% din veniturile guvernamentale între 2025–2028.
- Contul curent se va îmbunătăți marginal, dar va rămâne ridicat (7,5% din PIB, în medie). Investițiile UE și fluxurile de capital vor acoperi parțial aceste deficite. Estimăm că rezervele internaționale vor rămâne stabile, la circa 4,5 luni de plăți de cont curent. Datoria externă netă se va apropia de 49% din veniturile de CC până în 2028, în principal din cauza împrumuturilor guvernului.
Evoluții care ar putea determina deteriorarea sau îmbunătățirea rating-ului
Perspectivele negative reflectă opinia S&P potrivit căreia riscurile legate de evoluția finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în pofida măsurilor de consolidare anunțate.
Scenariu negativ
S&P ar putea retrograda rating-urile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală se abate semnificativ de la așteptările agenției – fie din cauza unor măsuri insuficiente, fie din cauza unei creșteri economice slabe care le diminuează eficiența.
De asemenea, agenția ar putea reduce ratingu-rile și dacă datoria externă a României crește semnificativ peste nivelurile anticipate sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de cont curent se deteriorează.
Scenariu pozitiv
S&P ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele fiscale și externe s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare economică.
(Citește și: ”Reforma s-a izbit de zidul Coaliției – Premierul Blojan cedează în fața contraofensivei primarilor. Sorin Grindeanu: Niciun proiect din Programul Saligny nu îngheață – pachetul 2 se amână. Rebeliunea aleșilor locali”)
***