Impactul pe termen scurt al pachetului fiscal este semnificativ: economia României ar putea stagna în 2025 (creștere de doar 0,3% din PIB), inflația s-ar putea apropia de 10%, iar șomajul ar putea crește la 6%, potrivit unui raport ING.
Totuși, „dacă este implementat în întregime, pachetul pune finanțele publice pe o traiectorie mai sustenabilă, reducând deficitul bugetar și, posibil, inversând povestea ratingului de credit”.
Mai mult, România ar putea ieși din această perioadă de ajustare cu un sector public mai suplu și mai eficient. „Acest lucru nu doar că ar economisi bani, dar ar îmbunătăți și climatul de afaceri și serviciile publice pe termen lung”, notează Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România.
În opinia sa, impactul macroeconomic poate fi sintetizat drept „durere pe termen scurt pentru câștiguri pe termen mediu.”
Mai exact, economia României ar putea încetini până la stagnare sau chiar recesiune.
„Prognozăm o scădere a consumului privat deoarece taxele mai mari (în special TVA) reduc veniturile disponibile, iar angajații din sectorul public se confruntă cu înghețări salariale și tăieri de bonusuri și indemnizații. Investițiile finanțate din bugetele naționale și locale pot fi, de asemenea, afectate. În consecință, ne-am redus prognoza de creștere pentru 2025 de la 0,8% (scenariul anterior) la 0,3% în prezent”, potrivit raportului.
Mai mult, în eventualitatea apariției unor șocuri suplimentare, există riscuri de recesiune ușoară.
„Există riscul ca încetinirea economică să fie mai puternică decât se așteaptă – de exemplu, dacă consumatorii reduc drastic cheltuielile sau dacă firmele, confruntate cu noile taxe, reduc investițiile. În cel mai rău scenariu, România ar putea intra într-o recesiune tehnică, ceea ce, ironic, ar afecta veniturile fiscale și ar face țintele de deficit mai greu de atins (o capcană de autocorecție fiscală)”, avertizează economistul.
Pentru 2026, Tătaru preconizează o redresare moderată.
„Estimăm o creștere a PIB-ului de 1,7% în 2026. Această traiectorie modestă reflectă impactul întârziat al consolidării fiscale (unele măsuri, cum ar fi înghețarea pensiilor și salariilor, taxele mai mari pe dividende și impozitele pe proprietate, intră în vigoare în 2026), precum și cererea internă general mai slabă. Un sprijin ar trebui să vină din partea investițiilor finanțate de UE și a unui mediu extern mai favorabil”, susține economistul.
Rata șomajului ar putea crește la 6%/ Sondajele indică deja o deteriorare a încrederii managerilor și consumatorilor
„Măsurile de austeritate și creșterea inflației vor avea probabil un impact negativ asupra încrederii consumatorilor și companiilor”, avertizează economiștii.
Sondajele indică deja o deteriorare a sentimentului – încrederea consumatorilor s-a înrăutățit încă de la începutul anului 2025, în contextul perspectivelor privind creșterea taxelor și reducerile cheltuielilor publice. Și companiile ar putea deveni mai prudente în ceea ce privește angajările și investițiile, având în vedere cererea mai slabă și costurile mai ridicate.
„Rata șomajului (5,4% la mijlocul anului 2025) ar putea crește către pragul de 6,0% în următoarele trimestre. Totuși, există speranța că proiectele robuste finanțate de UE și reziliența sectorului privat în sectoarele orientate spre export ar putea absorbi o parte dintre lucrătorii afectați de austeritatea din sectorul public”, se arată în raport.
Mai mult, înclinația guvernului de a favoriza majorările de taxe în locul concedierilor în masă înseamnă că impactul asupra ocupării forței de muncă este oarecum atenuat Per ansamblu, ei se așteaptă o creștere a șomajului în 2025, cu o stabilizare în 2026, presupunând o revenire modestă a creșterii economice.
În următoarele 6-9 luni se va forma un „vârf inflaționist”
Economiștii ING întrevăd formarea unui „vârf inflaționist” în următoarele 6–9 luni, cu inflația peste 8% între septembrie și octombrie și ușor sub acest nivel în decembrie.
„Important este că acest vârf inflaționist este considerat tranzitoriu. Până la finalul lui 2025 și în 2026, inflația ar trebui să revină pe o traiectorie descendentă. Efectele de bază vor începe să se manifeste la mijlocul lui 2026, iar cererea agregată mai slabă va tempera presiunile inflaționiste de bază”, se arată în raport.
Deficitul ar putea scădea la 7,5% din PIB în 2025, chiar și luând în considerare scăderea veniturilor din cauza încetinirii PIB
Majoritatea estimărilor privind impactul pachetului fiscal sugerează că deficitul ar putea fi redus la aproximativ 7,5-7,8% din PIB în 2025 și la circa 6,0-6,2% din PIB în 2026.
„După luarea în calcul a efectelor secundare probabile (cum ar fi venituri fiscale ușor mai mici din cauza unei creșteri mai lente), menținem estimările anterioare de deficit de 7,5% în 2025 și 6,4% în 2026”, se arată în raport.
Valentin Tătaru punctează că deși cifrele deficitului vor rămâne mari, traiectoria este cea care contează cel mai mult, „iar noi credem că, în stadiul actual, guvernul pare să fi pus bazele pentru un traseu sustenabil de reducere a deficitului pe termen mediu.”
Datoria crește, dar a crescut și apetitul investitorilor pentru obligațiuni românești
În ciuda deficitelor mai mici, datoria publică a României va continua să crească pe termen scurt, însă într-un ritm mai lent.
„Datoria guvernamentală brută era în jur de 55% din PIB în 2024. În baza noului traseu de consolidare, datoria este acum așteptată să atingă un vârf în jurul intervalului 60-63% din PIB până în 2026, în loc să se avânte spre 70%. Important este faptul că apetitul investitorilor pentru obligațiunile guvernamentale românești s-a întărit odată cu vestea pachetului fiscal”, notează economiștii.
Fondurile europene ar putea amortiza aterizarea economiei/ Austeritatea fiscală ar putea accelera folosirea banilor europeni
O anumită amortizare este așteptată din partea fondurilor UE și a sectorului privat: Planul de Redresare și Reziliență al UE și alte fonduri structurale pot finanța proiecte care stimulează cererea fără să încarce bugetul național, se arată în raport.
„De fapt, o veste bună este că austeritatea fiscală ar putea accelera folosirea banilor europeni ca substitut pentru cheltuielile interne. Alinierea planului fiscal cu recomandările UE este anticipată să deblocheze următoarea tranșă RRF de 3-4 miliarde de euro până la începutul anului 2026. Maximizarea absorbției fondurilor europene este astfel esențială, deoarece poate reduce presiunile pe termen scurt și contribui la creștere, în același timp facilitând ajustarea fiscală. Practic, banii de la Bruxelles pot acționa ca un tampon contraciclic dacă România reușește să îi atragă și să îi folosească eficient pentru infrastructură, investiții verzi și alte domenii care sporesc productivitatea.”
Oportunitatea reformelor: România ar putea ieși din procesul de consolidare fiscal-bugetară cu un sector public mai suplu și mai eficient
Un alt aspect al efortului de consolidare este că acesta merge mână în mână cu reforme structurale mult promise, dar rar implementate, mai notează Valentin Tătaru în raportul transmis investitorilor.
„Abordând chestiuni precum pensiile speciale, reorganizarea agențiilor supraîncărcate și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, România ar putea ieși cu un sector public mai suplu și mai eficient. Acest lucru nu doar că ar economisi bani, dar ar îmbunătăți și climatul de afaceri și serviciile publice pe termen lung”, scrie el.
Aceste „optimizări ale sectorului public” fac parte din planul mai amplu al guvernului și, dacă sunt realizate integral, reprezintă o oportunitate structurală importantă.
„România ar putea în sfârșit să rezolve unele dintre problemele cronice care i-au limitat flexibilitatea fiscală. Mai mult, respectarea etapelor de reformă legate de RRF nu doar asigură fluxul fondurilor UE, ci ar putea și moderniza instituțiile, de exemplu prin digitalizarea administrației fiscale și creșterea transparenței. Pe termen mediu, astfel de reforme ar putea consolida rata potențială de creștere a României, adică economia ar putea crește mai rapid fără a genera inflație, ajutând astfel la ruperea ciclului de cheltuieli cu deficit.”
(Citește și: ”Fitch: Succesul în consolidarea fiscală a României depinde și de rotativa politică din coaliție”)
***
Urmărește-ne pe Google News
