Prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) din ianuarie 2022, ce indicau spre o mutare a centrului de greutate al dezvoltării României dinspre vest spre est și sud până în 2025, nu s-au confirmat.
Dimpotrivă, la doi ani distanță, datele CNSP arată o accentuare a disparităților între regiunile României, adică o supra-dezvoltare a regiunilor deja dezvoltate și o performanță mai slabă decât se estima a regiunilor estice și sudice.
Regiunile estice și sudice au rămas practic și mai puternic în urmă raportat la media națională, arată datele CNSP privind dinamica PIB/locuitor și a câștigului salarial mediu net din debut de 2024, cele mai recente disponibile.
Toate regiunile subdezvoltate au avut valori mai mici decât se estimase, iar diferențele sunt semnificative (până la -6,7 puncte procentuale în Sud-Est în 2024). Unul din motive este mai mult decât probabil războiul din Ucraina, declanșat în februarie 2022, care a redus atractivitatea regiunii în materie de investiții din cauza proximității de conflict.
Economia București-Ilfov trage sus media națională, Vestul crește ușor peste medie
Conform CNSP, după ce a marcat în 2023 un nivel maxim al PIB/locuitor de 233,8% din media națională, regiunea București-Ilfov își va diminua ușor ecartul în raport cu celelalte regiuni ale țării dar se va păstra la un nivel menținut lejer peste dublul economiei.
De notat că CNSP și-a temperat așteptările pentru celelalte regiuni, lucru evidențiat de corecția anticipațiilor de dezvoltare a PIB/locuitor, care față de estimările din ianuarie 2022 sunt mult temperate.
Mai mult, CNSP estimează prin indicatorul regional PIB/locuitor o menținere a status-quo-ului de dezvoltare al României, respectiv o stagnare a regiunilor subdezvoltate în raport cu media națională, creșteri modeste fiind prevăzute pentru regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Vest.
Notă: Indicii de disparitate față de media națională au fost calculați conform metodologiei INS, prin raportarea nivelului regional la media națională.
Pentru a vedea mai bine cum vor evolua creșterile economice pe regiuni, atașăm în tabelul de mai jos și indicii de disparitate față de regiunea Vest, aleasă pentru faptul că regiunea București-Ilfov are un specific aparte, iar, în plus, regiunea Vest este pe locul doi din punctul de vedere al dezvoltării economice.
Vestul și București-Ilfov, singurele regiuni cu supra-performanțe – Au atras în mod serios capital financiar și uman în ultimii ani
CNSP oferă și indicii de disparitate față de regiunea Vest, a doua cea mai dezvoltată după regiunea București-Ilfov – care include județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin. Și acestea confirmă dezvoltarea mai rapidă a regiunilor deja dezvoltate (în 2022, CNSP estima Vestul la 100,1% în anul 2024, dar a ajuns la 104,4% – aproape 4,3 puncte peste estimare, singura regiune cu salt real peste previziuni) și rămânerea în urmă a regiunilor nord-est și sud-est.
Notă: Regiunea Nord-Est include județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Regiunea Sud-Est include județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea. Regiunea Sud-Muntenia include județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman. Regiunea Sud-Vest Oltenia include județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea.
O dinamică similară celei generale măsurată din dinamica PIB/locuitor reiese și din indicele de disparitate secundar, cel raportat la câștigul salarial mediu net lunar.
Mai mult, regiunea București-Ilfov continuă să supra-performeze (a crescut mult mai mult decât se preconiza) și să tragă în sus media națională, fiind la mai mult decât dublul economiei la ambii indicatori, crescând până în 2024 cel mai rapid – fapt ce confirmă stabilizarea la un nivel ridicat al rezultatelor economice.
Pentru a vedea mai bine cum vor evolua creșterile economice pe regiuni, atașăm în tabelul de mai jos și indicii de disparitate față de regiunea Vest, aleasă pentru faptul că regiunea București-Ilfov are un specific aparte, iar, în plus, regiunea Vest este pe locul doi din punctul de vedere al dezvoltării economice.
Dezvoltarea infrastructurii va reduce decalajele, dar procesul va fi îndelungat
Pe partea riscului de neîndeplinire a estimărilor CNSP, trebuie menționat că este probabil ca, sub impactul dezvoltării infrastructurii critice, regiunile subdezvoltate să atragă investiții productive care să sprijine creșterea în județele conectate de zonele deja dezvoltate.
În lipsă, regiunile subdezvoltate riscă rămânerea în zona stagnării structurale/a regresului lent.
În plus, așa cum arată datele CNSP, în aceste zone costul forței de muncă este încă mai redus raportat la medie, ceea ce reprezintă un avantaj comparativ pentru recuperarea în timp a decalajelor de dezvoltare și creșterea ulterioară a câștigului salarial și apoi a ofertei de bunuri și servicii (valoarea adăugată brută – VAB).
(Citește și: ”Centrul de greutate al dezvoltării României, în curs de mutare de la vest spre est”)
***
Urmărește-ne pe Google News
