Economiștii se așteaptă ca BNR să își revizuiască în creștere prognoza de inflație pentru acest an, ca urmare a impactului asupra prețurilor a creșterilor de taxe și a eliminării plafonului la energie. Cu toate acestea, analiștii anticipează că Banca Națională va ignora acest șoc inflaționist și va rămâne în expectativă în privința dobânzilor până în primul trimestru din 2026.
Conducerea BNR se reunește vineri pentru o nouă ședință de politică monetară. Așteptările sunt ca dobânda-cheie să fie menținută la nivelul actual, de 6,5% pe an.
„Banca (Națională a României, n.r.) se confruntă cu o combinație dificilă între șocuri temporare asupra prețurilor și o economie stagnantă, ceea ce impune prudență în materie de politică monetară. Totuși, o relaxare ușoară prin condiții mai bune de lichiditate este în continuare de luat în calcul”, scriu analiștii ING Frantisek Taborsky (EMEA), Valentin Tătaru (economist-șef România) și Ștefan Poșea (economist România), într-un raport transmis investitorilor.
Lichiditatea stoarsă de BNR din piață pentru protejarea leului a reapărut, ceea ce ar putea permite o relaxare „neoficială” – o scădere a dobânzilor cu ajutorul excesului de monedă
BNR a fost nevoită, în contextul turbulențelor generate de alegerile prezidențiale din mai asupra pieței financiare, să protejeze leul, prin vânzarea de euro din rezerve, ceea ce a dus la scăderea lichidității din bănci și implicit o înăsprire a condițiilor monetare – o creștere a dobânzilor.
„Relaxarea condițiilor monetare este de așteptat să continue pe termen scurt prin gestionarea lichidității, întrucât poziția de lichiditate a sistemului bancar față de BNR a revenit pe excedent. Acesta este un proces gradual de eliminare a înăspririi nedorite a politicii monetare, aplicată pentru a limita slăbirea leului după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai”, scriu și analiștii Erste în raportul lor.
Și economiștii ING se așteaptă la o relaxare „neoficială”, prin gestionarea lichidității, ceea ce ar putea duce la scăderea naturală a dobânzilor fără a fi necesară o reducere a dobânzii-cheie de politică monetară.
„În ultimele luni, BNR a drenat excesul de lichiditate pentru a stabiliza cursul de schimb, însă, așa cum am subliniat în ultimul nostru raport „Monitoring Romania”, banca ar putea permite revenirea graduală a lichidității. Acest lucru ar împinge ratele pieței monetare pe termen scurt în jos, spre nivelul facilității de depozit, reducând presiunea fără o tăiere explicită a ratei dobânzii. O astfel de relaxare moderată ar putea compensa înăsprirea condițiilor financiare cauzate de pachetul fiscal și ar păstra o curbă a ratelor monetare stabilă”, scriu analiștii ING.
Inflația a surprins deja în sens negativ încă dinainte de intrarea în vigoare a noilor măsuri fiscale
Inflația a surprins deja în sens ascendent față de prognoza anterioară a BNR, atât la nivelul indicelui general, cât și al celui de bază, cu valori de 5,66% și, respectiv, 5,65% anual, comparativ cu 5,1% și 5,3% estimate în luna mai, mai semnalează economiștii Erste, avertizând că ipoteza BNR privind creșterea prețurilor la energie electrică după expirarea plafonării în iulie s-ar putea dovedi prea optimistă.
„Estimăm o inflație generală de 7,5% până la finalul anului, presupunând o creștere moderată a prețului la electricitate în iulie de aproximativ 30%, o transmitere de 60% a creșterii TVA și o transmitere integrală (100%) a majorării accizelor. Preconizăm o inflație de bază de 6,5% la finalul anului 2025”, scriu ei.
Analiștii ING anticipează o inflație de 7,9% la final de an, cu un vârf de peste 8,0% în septembrie–octombrie.
O consecință favorabilă a încetinirii economiei pe fondul scăderii consumului ar putea fi corecția deficitului comercial, mai punctează analiștii Erste, adăugând că asta „ar diminua presiunea de depreciere asupra leului și ar oferi BNR mai mult spațiu pentru reducerea ratelor dobânzilor, întrucât cursul de schimb încă joacă un rol important.”
Leul s-a stabilizat în intervalul 5,060–5,080 de la începutul lunii iulie, iar din estimările ING sunt că acesta va atinge nivelul de 5,1 lei/euro la sfârșitul anului.
Împrumuturile României s-au stabilizat
La fel ca pe piața valutară, obligațiunile guvernamentale românești (ROMGBs) s-au stabilizat la noi niveluri în noile condiții, notează economiștii ING.
„Randamentul pe 10 ani s-a stabilizat în intervalul 7,00–7,20%, iar am asistat la o îngustare semnificativă a spreadurilor față de omologii din Europa Centrală și de Est, în unele cazuri la cele mai mici niveluri din noiembrie 2024”, se arată în raport.
Presupunând un deficit de 7,5% în acest an, acesta estimează că Ministrul Finanțelor a acoperit aproximativ 70% din necesarul de finanțare în lei.
„Presupunând cel puțin o emisiune externă și o accelerare a emisiunilor către populație, Ministerul ar trebui să fie într-o poziție confortabilă, dacă poziția fiscală rămâne sub control”, conchid specialiștii.
(Citește și: ”BNR: Perspectiva inflației se înrăutățește accentuat, iar noile evaluări indică o creștere mult mai modestă a economiei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
