Membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României estimează că perspectiva apropiată a inflației se înrăutățește accentuat, ca urmare a expirării la 1 iulie 2025 a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și în condițiile majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare recent aprobat, transmite Agerpres, care citează minuta ședinței BNR din 8 iulie.
Sub impactul acestor măsuri, rata anuală a inflației este așteptată să crească considerabil în următoarele luni, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp, se arată în Minuta ședinței BNR.
Deviația prelungită a inflației de la țintă afectează anticipațiile inflaționiste, spune BNR
”O asemenea creștere ar putea afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung, mai ales în contextul deviației ample și prelungite de la intervalul țintei a ratei anuale a inflației din ultimii ani, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului, evocând și eventualele influențe inflaționiste mai mari venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și utilităților, precum și din evoluția viitoare a prețurilor unor alimente, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile”, se subliniază în document.
Potrivit sursei citate, s-a convenit că impactul inflaționist anticipat a fi generat în trimestrul III de cele două șocuri succesive pe partea ofertei are un caracter tranzitoriu, fiind de așteptat ca acesta să antreneze odată cu epuizarea lui, peste patru trimestre, o amplă corecție descendentă a traiectoriei dinamicii anuale a inflației.
”Scădere temporară a puterii de cumpărare a populației”
În același timp, implementarea, în ansamblul său, a pachetului de consolidare fiscală recent adoptat este de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate, pe multiple căi, asupra cererii agregate. Acestora li se vor alătura efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populației sub influența puseului inflaționist provocat de cele două șocuri majore pe partea ofertei, ce vor afecta prioritar cererea de consum, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. S-a apreciat în mod unanim că, într-un astfel de context, riscurile la adresa anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu sunt relativ reduse, dar reclamă monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor.
Pe orizontul apropiat de timp, presiunile factorilor fundamentali vor rămâne inflaționiste, dar în atenuare mai pronunțată decât s-a anticipat în luna mai, au concluzionat membrii Consiliului, evidențiind perspectiva adâncirii accentuate a deficitului de cerere agregată în trimestrele II și III, inclusiv în raport cu previziunile precedente, dar și decalajele temporare necesare manifestării efectelor dezinflaționiste astfel generate, precum și probabila menținere la un nivel ridicat a dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din sectorul privat, relativ în linie cu previziunile precedente.
Amintim că, în luna mai, banca centrală a revizuit în creștere, la 4,6%, de la 3,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025.
BNR: Fondurile europene sunt esențiale în actuala conjunctură
În același timp, spune BNR, în discuțiile referitoare la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică o creștere foarte ușoară a economiei pe ansamblul trimestrelor II și III 2025, și mult mai modestă decât s-a previzionat anterior, în condițiile implementării din luna august a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat recent în scopul consolidării bugetare.
”Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului”, se mai menționează în minuta ședinței BNR.
Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
(Citește și: ”Premierul a anunțat personal cele mai de impact măsuri fiscale: TVA de 21%, creșteri de accize, CASS la pensiile de peste 3000 lei. Urmează suprataxarea dividendelor, a băncilor și jocurilor de noroc, înghețarea salariilor și pensiilor în 2026. E doar primul din cele 3 pachete”)
***
Urmărește-ne pe Google News
