Comisia Europeană apreciază că România se numără printre cele șapte state non-euro care respectă cadrul fiscal al UE pentru 2026, potrivit evaluărilor din cadrul Pachetul de Toamnă al Semestrului European 2026.
România continuă să fie unul dintre cele nouă state UE aflate în procedură de deficit excesiv, dar aceasta este în suspensie pentru moment, ceea ce înseamnă că România nu riscă să piardă fonduri UE, urmând ca situația fiscal-bugetară să fie reanalizată în primăvara anului 2026.
Ce spune Comisia despre România:
„Datorită pachetelor de consolidare fiscală adoptate de guvernul României în timpul verii, creșterea cheltuielilor nete în 2025 este estimată a fi doar ușor peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 este preconizat că va rămâne bine în interiorul plafonului.
Ca urmare, procedura de deficit excesiv este menținută în suspensie, iar Comisia nu va propune, în acest moment, suspendarea fondurilor UE în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică.
Comisia va realiza o nouă evaluare în primăvara anului 2026, în cadrul Pachetului de Primăvară al Semestrului European. Implementarea angajamentelor de politică existente va contribui la asigurarea faptului că România respectă traiectoria corectivă recomandată de Consiliu.”
Această evaluare a fost anunțată în contextul vizitei la București, de la sfârșitul lunii octombrie, a lui Valdis Dombrovskis (foto dreapta), comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. Tot atunci, premierul Ilie Bolojan (foto stânga) a reiterat că executivul va adopta în noiembrie un nou pachet de reducere a cheltuielilor publice, așa încât deficitul bugetar să coboare către 6% din PIB în 2026. Pentru 2025, ținta de deficit bugetar este de 8,4% din PIB, după nivelul record de 9,3% din PIB din 2024.
Comisia a evaluat conformitatea tuturor statelor membre cu cadrul fiscal al UE/ Bulgaria, Ungaria și Spania riscă să piardă fonduri UE
În cadrul acestui Pachet al Semestrului, Comisia a evaluat conformitatea tuturor statelor membre cu cadrul fiscal al UE și a furnizat orientări pentru a se asigura că politica lor fiscală pentru 2026 este aliniată recomandărilor relevante ale Consiliului: fie celor care aprobă planurile pe termen mediu ale statelor membre, fie – pentru statele membre aflate într-o procedură de deficit excesiv (PDE) – recomandărilor destinate să pună capăt procedurii.
Comisia a adoptat Opinii privind Proiectele de Planuri Bugetare (PPB) pentru 2026 ale celor 17 state membre din zona euro:
- 12 PPB sunt evaluate ca fiind conforme, iar statele membre sunt invitate să continue implementarea politicilor fiscale pentru 2026 conform planificării: Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia.
- 3 PPB sunt evaluate ca fiind expuse riscului de neconformitate, iar statele membre sunt invitate să ia măsurile necesare în cadrul procesului lor bugetar național pentru a asigura alinierea politicii fiscale din 2026 la recomandarea Consiliului: Croația, Lituania și Slovenia.
- 2 PPB sunt evaluate ca fiind expuse riscului de neconformitate materială, iar statele membre sunt invitate să ia măsurile necesare pentru a asigura conformitatea politicii fiscale din 2026: Malta și Țările de Jos.
Comisia a evaluat, de asemenea, evoluțiile și perspectivele fiscale în celelalte state membre:
- 7 state membre sunt evaluate ca fiind conforme: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Suedia, Polonia și România.
- 3 state membre sunt evaluate ca fiind expuse riscului de neconformitate: Bulgaria, Ungaria și Spania.
Evoluții în ceea ce privește Procedurile de Deficit Excesiv
Pentru cele nouă state membre aflate în procedură de deficit excesiv – Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – procedura este suspendată.
În practică, aceasta înseamnă că nu sunt luate măsuri suplimentare în această etapă, dar procedura rămâne deschisă (deficitul nu a fost încă redus în mod durabil sub 3% din PIB), iar statele membre rămân obligate să respecte recomandările Consiliului. Comisia va reevalua situația la primăvară, când vor fi disponibile datele pentru 2025.
Comisia a pregătit, de asemenea, un Raport în temeiul articolului 126(3) din Tratatul privind Funcționarea UE pentru a evalua conformitatea cu criteriul privind deficitul pentru două state membre: Germania și Finlanda. În lumina evaluărilor din raport, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată pentru Finlanda. După avizul Comitetului Economic și Financiar, Comisia va lua în considerare propunerea de deschidere a procedurii și formularea unei recomandări pentru încetarea situației de deficit excesiv.
Pachetul de Toamnă al Semestrului European 2026 stabilește prioritățile de politică economică și în domeniul ocupării forței de muncă pentru a stimula competitivitatea
Comisia Europeană a adoptat marți Pachetul de Toamnă al Semestrului European 2026, care stabilește prioritățile de politică economică și în domeniul ocupării forței de muncă pentru a stimula competitivitatea.
„Într-un mediu geopolitic din ce în ce mai provocator, Comisia solicită acțiuni coordonate pentru a consolida productivitatea, inovația și investițiile, în conformitate cu Busola Competitivității. Pachetul de Toamnă lansează ciclul Semestrului European 2026, care își va îmbunătăți baza analitică, va consolida dialogul dintre statele membre și părțile interesate și va întări accentul pe implementare”, potrivit Comisiei.
Pachetul de Primăvară 2026 al Semestrului European va furniza recomandări de politică pentru a aborda principalele provocări specifice fiecărei țări, identificate în Rapoartele de Țară, pe baza unui set cuprinzător de recomandări specifice pentru anul 2025.
Acest pachet se bazează pe Previziunile Economice de Toamnă 2025, care arată că economia UE rămâne rezilientă, cu o creștere moderată, determinată în principal de cererea internă robustă și de investiții, de o piață a muncii solidă și de o inflație în scădere. În același timp, UE se confruntă cu mai multe vulnerabilități strategice și continuă să se confrunte cu provocări structurale, inclusiv productivitate scăzută, presiuni demografice și cerințe tot mai mari asupra finanțelor publice legate de apărare și de tranziția către o economie decarbonizată și digitală. Consolidarea competitivității și menținerea unor finanțe publice solide vor fi, așadar, esențiale pentru a valorifica potențialul de creștere al Europei și pentru a proteja stabilitatea.
Semestrul este consolidat cu o nouă recomandare UE27 privind capitalul uman, având în vedere necesitatea urgentă de a crește productivitatea, de a stimula talentul și de a dezvolta o piață a muncii pregătită pentru viitor.
Comisia solicită, în premieră, acțiuni urgente pentru a aborda provocările structurale legate de capitalul uman
Pentru prima dată, Comisia a propus o recomandare a Consiliului privind capitalul uman.
Recomandarea este adresată tuturor celor 27 de state membre și solicită acțiuni urgente pentru a aborda provocările structurale legate de capitalul uman, care pot afecta competitivitatea.
Recomandarea invită statele membre să acorde prioritate educației și formării necesare în sectoarele strategice pentru economia UE – de la tranziția verde, economia circulară și decarbonizarea industrială, la sănătate și biotehnologie, agricultură și bioeconomie, industria de apărare și spațiu. Se solicită, de asemenea, consolidarea programelor STEM.
Este necesară inversarea tendinței negative în competențele de bază. Acest lucru este esențial pentru a dezvolta o forță de muncă viitoare capabilă să se adapteze industriei competitive și noilor tehnologii, susține Comisia.
Investiția în oameni este o responsabilitate comună a mediului de afaceri și a autorităților publice. Recomandarea solicită mobilizarea resurselor publice și private pentru investiții în capitalul uman – cu beneficii pentru societate, afaceri și indivizi.
În final, se subliniază importanța datelor și analizelor de calitate, actualizate în ritmul evoluției economiei și capabile să anticipeze profesiile viitorului, astfel încât politicile să răspundă nevoilor actuale și viitoare, nu celor din trecut.
(Citește și: ”Ilie Bolojan, întâlnire cu comisarul Dombrovskis: nou pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor, în noiembrie – deficit 6% din PIB în 2026 – Comisia va decide dacă e destul pentru echilibrarea finanțelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
