Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) avertizează că activitatea economică în primul semestru din acest an este considerată a fi fost ”cvasistaționară”, în condițiile unei reduceri a valorii adăugate brute din economie (-0,2%), creșterea PIB fiind datorată impozitelor nete pe produs (impozite minus subvenții), adică datorită creșterii taxelor și a inflației.
În primul semestru din acest an, conform datelor INS și ale CNSP, impozitele nete pe produs au avansat cu 5,0% şi au contribuit la dinamica PIB-ului cu 0,5 puncte procentuale, cu o creștere PIB pe semestrul I 2025 de doar 0,3% în ritm anual.
Reducerea valorii adăugate brute din economie (VAB) cu -0,2% arată slăbiciune în sectorul productiv și a economiei reale.
Prognoza CNSP va sta la baza rectificării bugetare
Conform CNSP, prognoza de vară pentru orizontul 2025-2028 arată o reconfigurare semnificativă a previziunilor macroeconomice, determinată în principal de datele statistice din primul semestru al anului 2025 şi de Pachetul 1 de consolidare fiscală care a majorat impozitele indirecte (TVA și accize), simultan cu ajustarea cheltuielilor cu pensiile și cu bugetarii, precum și de liberalizarea prețului energiei electrice – CNSP arată că aceste ipoteze nu au fost luate în calcul în prognoza anterioară, în care estima o creștere PIB de +1,4%.
”Ca urmare a amplitudinii semnificative a şocurilor corecţiilor fiscale, cât şi creşterii preţurilor la energia electrică, previziunile macroeconomice au fost revizuite consistent, în sens descendent în ceea ce priveşte creşterea economică în termeni reali, şi în sens contrar în cazul estimării inflaţiei”, potrivit CNSP.
Pentru anul curent, prognoza prevede o majorare marginală a valorii reale a produsului intern brut. Pe de altă parte, inflația este așteptată să umfle în continuare PIB-ul nominal, adică cel neajustat cu creșterea prețurilor, important pentru guvern din perspectiva încasărilor bugetare.
”Această estimare este rezultatul apariţiei unor deviaţii contrare care se compensează parţial, creşterea economică reală fiind ajustată descendent cu 0,8 puncte procentuale (de la 1,4% la 0,6%), în special ca urmare a unor evoluţii mai modeste la nivelul consumului privat, în timp ce deflatorul PIB a suportat o revizuire în creştere (+1,3 pp), fiind impactat de majorarea inflaţiei medii (+2,2 pp)”, potrivit documentului.
CNSP adaugă că în primul semestru al anului 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, PIB a înregistrat o creştere modestă, ”în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară”.
Instituția guvernamentală notează în documentul său de prognoză că eliminarea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază – un subiect sensibil în Coaliție în ultimele zile – este programată pentru 1 octombrie 2025
Probleme majore pe piața muncii, în special în industrie
Conform analizei CNSP, piaţa muncii a început anul 2025 cu semne de slăbiciune, reflectând contextul economic şi geopolitic dificil. Economiștii scot în evidență concedierile din industrie, despre care se notează că au loc în ”majoritatea sectoarelor”.
”Astfel, în primul semestru numărul mediu de salariaţi (calculat ca media efectivelor lunare) a continuat tendinţa ascendentă însă uşor temperată (+0,6%), comparativ cu perioada corespunzătoare, contribuţii pozitive venind din partea unor activităţi din sectorul privat (construcţii, comerţ şi HORECA).
Industria, care reprezintă un sector determinant cu o pondere de circa 25% a continuat contractarea efectivelor în majoritatea sectoarelor (cu aproximativ 30 mii persoane, respectiv -2,4%), reducere determinată de cererea internă slabă, presiuni pe costuri salariale şi restructurări în special în ramuri din industria uşoară şi cea auto”, arată CNSP.
(Citește și: ”Cifrele pe care va sta rectificarea: Comisia de Prognoză scade estimarea de creștere la 0,6%, de la 1,4%. În S1 am avut stagnare. Inflația mută pe minus salariul real. Explozie a numărului de șomeri”)
(Citește și: ”Marea Corecție a deficitului – impactul măsurilor: cât din taxe, cât din cheltuieli. Cum s-ar împărți povara între sectorul privat, cel public și consumatori”)
***
Urmărește-ne pe Google News
