Rata anuală a inflației, respectiv ritmul procentual cu care cresc prețurile de la un an la altul, va înregistra cel mai probabil un vârf de 9,6-9,7% în septembrie, a declarat marți Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul conferinței de presă în care a prezentat raportul trimestrial asupra inflației.
Conform guvernatorului, impactul șocurilor de natura ofertei – liberalizarea prețurilor la energie electrică și a majorării TVA și a accizelor – va avea un impact în indicele prețurilor de consum de 4 puncte procentuale până în septembrie. Vârful este prognozat în septembrie pentru faptul că inflația lună/lună din august 2024 și septembrie 2024 a fost de 0,23%, respectiv 0,33%, iar ratele mai mari din august 2025 și septembrie 2025 – când își vor face efectul majorările de taxe și accize – vor împinge puternic în sus rata inflației.
Isărescu: Trebuie continuată corecția bugetară și accelerată absorbția fondurilor europene
BNR estimează o revenire spre nivelul de 3% a ratei anuale a inflației la final de 2026, dar această prognoză nu pare să includă și liberalizarea pieței gazelor naturale, programată tot pentru 2026. Scăderea din 2026 a inflației spre țintă, estimată de BNR, are legătură cu faptul că politica fiscală va deveni restrictivă, adică va acționa în diminuarea cererii agregate și în special a celei de consum.
Isărescu a punctat că trebuie evitate efectele secundare, de rundă a doua și că pentru evitarea recesiunii este nevoie de accelerarea absorbției de fonduri europene.
Principalele declarații ale Guvernatorului Isărescu:
- Raportul a fost aprobat în ședința de Consiliu de vinerea trecută și nu are ultimele date privind inflația. În această dimineață am făcut 2 actualizări. Aceasta este evoluția inflației în T2 2025. Am actualizat cu inflația din luna iulie, care arată o creștere semnificativă.
- În T2, pe fondul unei evoluții relativ stabile a IPC, legumele și fructele au avut contribuția cea mai importantă la tendința de creștere.
- Până acum, evoluția pe piețele de energie a fost în linii mari benigne, adică nu au contribuit la creșterea prețurilor.
- Inflația de bază, CORE2 ajustat, pe care o țintim noi: se observă că, în materie de presiuni inflaționiste, costurile cu forța de muncă a reprezentat din nou un factor de presiune. La creșterea inflației de bază a avut un aport substanțial componenta alimentară, pe fondul majorării cotațiilor unor materii prime pe plan internațional. Avem un nivel record la câteva produse de bază alimentare, pe plan internațional.
- Bunurile nealimentare au beneficiat de condiții relativ benigne. Au beneficiat de condiții relativ benigne, temperate de filiera importurilor, de faptul că am avut curs relativ stabil. Tendința curentă pentru acest subindice pare însă se redevină crescătoare.
- În ceea ce privește dinamica anuală cu costurile forței de muncă – Unit Labor Costs: este prima veste relativ pozitivă. Avem o reducere semnificativă a costurilor unitare cu forța de muncă. Ceea ce reduce din presiunile inflaționiste observate în ultimii 2 ani.
- Avem și o evoluție relativ pozitivă din punctul de vedere al inflației pe piața forței de muncă. Multe lucruri se detensionează aici, desigur pe măsură ce activitatea economică încetinește. Ca să fiu mai clar: e relativ mai bine din punctul de vedere al inflației, mai puțin bine din punctul de vedere al creșterii economice. Persistă însă un anumit nivel, prag de încordare – din situația demografică a României. Piramida populației din România nu arată bine, dar fluxul migranților înafară și înauntru României (…) deocamdată acționează în sensul detensionării presiunilor inflaționiste.
- O premieră, după mulți ani, 4-5 ani, am intrat într-o situație de deficit de cerere agregată. Deviația PIB-ului reflectă acest lucru. Cu așteptări de adâncire a acestui deficit. Din punctul de vedere al cererii globale (interne), presiunile inflaționiste sunt în descreștere.
- Așteptările privind evoluția economiei nu sunt deloc pozitive. Arată mai puțin bine din punctul de vedere al creșterii economice, ceva mai bine din punctul de vedere al inflației.
- Principalul factor care duce în jos cererea internă este frânarea cererii de consum. În asociere cu deteriorarea semnificativă a încrederii consumatorilor și cu încetinirea creșterii salariilor și a resurselor împrumutate.
- Avem în schimb o revenire a investițiilor. În T1 2025, după restrângerea abruptă de la finalul anului anterior, s-au creat premizele pentru accelerarea absorbției fondurilor europene și dacă am deschis acest subiect cred că este esențială, dacă vrem să evităm recesiunea, o creștere a absorbției fondurilor europene. Am avea și creștere economică și lipsă de presiuni inflaționiste și o finanțare corespunzătoare din punctul de vedere al balanței de plăți.
- Deficitul contului curent a continuat să se adâncească. (…) Contribuția pozitivă a veniturilor secundare, inclusiv a fondurilor europene, s-a diminuat aproape de zero.
- Balanța comercială este în continuare în deficit major.
- Cursul de schimb, folosit și în T2 ca o relativă ancoră pentru stabilitatea economică, financiară, a piețelor. Am avut episodul mai (volatil) din perioada alegerilor prezidențiale, cu acea ieșire masivă de capitaluri. Nu o mai dezvolt.
- Prima de risc, îmbunătățire semnificativă. Dar avem în continuare prima de risc cea mai mare (din Europa), ne-am apropiat de Ungaria.
- Așteptările inflaționiste pe termen scurt și-au accentuat tendința ascendentă. Pe termen lung și mai ales la nivelul analiștilor bancari indicatorul se menține în limita superioară a intervalului țintă, ceea ce este bine. Analiștii cred că vom reuși să aducem inflația în țintă peste 1 an, mai ales peste 2 ani.
- Prognoza: în mediul extern avem doi factori relativ noi. Perspective mai nefavorabile decât le-am prezentat în trecut, legate de creșterea economică din UE și faptul că rata anuală a inflației din zona euro a atins reperul de 2%. În consecință și dobânzile acolo s-au stabilizat la un nivel relativ scăzut. (…) Acum, avem un calcul făcut anterior, trebuie îmbunătățit după ce am văzut astăzi din indicele prețurilor de consum. (…) Am calculat impactul șocului de natura ofertei asupra inflației în acest an: 4 puncte procentuale per total. Ăsta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aia am și folosit cuvântul amplu, o creștere amplă a inflației în acest an. Deci 2 puncte procentuale doar din liberalizarea pieței de energie electrică la 1 iulie. Uitându-ne la ce a apărut azi, ceva mai mult: 2,2 puncte procentuale. Al doilea șoc, majorarea TVA-ului: pe calculele noastre pe IPC +1,6 puncte procentuale și majorarea de accize +0,4 puncte procentuale. Deci +4 puncte procentuale calculate săptămâna trecută. Acum, +4,2-4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Și pe inflația CORE 2 ajustat impactul este major.
- Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare, dacă evităm efectele secundare: deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri.
- Aceasta e prognoza: cu o cocoașă frumușică ca să zic așa. Care e ceva mai mare. În septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9% probabil că va fi în jur de 9,6%-9,7% – vârful de inflație. Apoi urmează o absorbție treptată a acestor șocuri.
- În prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în raportul precedent.
- De ce credem că inflația va veni mai jos în decembrie 2026: pentru că politica fiscală își va face datoria de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecință, în timp, resorbirea presiunilor inflaționiste va fi puternică.
- 12 luni durează, pe indicele prețurilor de consum, mărimea unor șocuri pe partea ofertei. Și graficul de mai jos arată cum s-a întâmplat în trecut și cum credem că se va întâmpla și în perioada următoare.
- Așa e cu plafonările: sunt introduse ca să facă un bine, să tempereze presiunile sociale, și fac acest lucru cât sunt introduse. Dar când se termină efectul nu e deloc plăcut. Pe de altă parte avem și majorarea TVA-ului și a accizelor din luna august, măsură absolut necesară pentru ca corecția fiscal bugetară să se facă. Deocamdată pe partea de venituri. Dar absolut necesară pentru a recâștiga credibilitatea și a evita retrogradarea ratingului de țară. Lucruri care s-au întâmplat.
- Va trebui să continuăm pe de o parte corecția fiscal-bugetară, reducerea deficitului. Pe de altă parte, va trebui să dăm în jos inflația și să vedem în ce măsură putem evita recesiunea. Ea e posibilă prin absorbția accelerată a banilor europeni.
(Citește și: ”Eliminarea plafoanelor la energie a dus la avansul inflației cu încă 3% în iulie, cu mult peste așteptările analiștilor. Creștere mare și la produsele alimentare. Urmează impactul majorării TVA-ului și accizelor”)
(Citește și: ”Atenție – divergența internă se accentuează, diferențele dintre regiuni cresc în loc să scadă. Va reuși Autostrada Moldovei să atenueze efectul?”)
***
Urmărește-ne pe Google News
