Cărțile pe care le are în mână România pentru o revenire economică în S2 și în 2026. Reziliența mediului de afaceri și partea plină a paharului

Trecerea alegerilor și încheierea etapei de consolidare a veniturilor bugetare este posibil să fi eliberat economia României din aceeași menghină în care a ținut bursa locală, iar datele economice la zi indică spre un potențial reviriment economic, la nivel de PIB.

În privința rezultatelor, datele economice din prima jumătate 2025 au arătat o economie la limita stagnării și/sau chiar a recesiunii (+0,3%), grevată de prelungirea crizei electorale pornită în final de 2024 și de creșterea inevitabilă a taxelor;
dar majoritatea planurilor de investiții ale companiilor nu par să fi fost lovite de măsurile fiscale – atractivitatea fiscală rămâne valabilă, căci ea doar se reduce din cauza reechilibrării taxelor înspre media țărilor UE (doar Irlanda a avut venituri fiscale mai mici ca România în 2024).

În ciuda cifrelor sumbre, economia dă semne de reziliență și pare să fi reaccelerat în multe sectoare, cele mai relevante fiind sectorul de IT și cel de construcții. Prezentăm mai jos principalele 7 fenomene din economie și cărțile câștigătoare pe care le are în mână România, și care pot anunța un reviriment economic surpriză în perioada iulie 2025 – decembrie 2026.

Bursa sparge norii – Maxime istorice

Mai mult, optimismul legat de România se vede și din dinamica indicelui bursier BET (care cu toate că nu este reprezentativ pentru mersul întregii economii, este un indicator de sentiment relevant), care a tot atins maxime istorice în ultimele luni.

(Citește și: ”Bursa românească, la noi maxime – Dividendele ”surpriză” sprijină dinamica pieței. Raliu fulger pentru BET”)

Cifrele de afaceri mătură pe jos cu inflația. Cresc taxele, dar companiile își pregătesc măsurile de apărare

Partea pozitivă din trecerea pachetelor de măsuri fiscale (încheierea etapei de consolidare a veniturilor) este că se înlătură această incertitudine fiscală care a afectat economia – se permite companiilor să își facă clar bugetele. Pe de altă parte, asta înseamnă că urmează de la 1 ianuarie 2026 un nou puseu inflaționist, după ce companiile își vor fi luat măsurile (pe prețuri) de protejare a marjelor de profit din moment ce se vor majora de la 1 ianuarie 2026 impozitele și taxele pe proprietăți, pe profit și pe dividende.

1, Investiții record: 150 mld. lei, PNRR cu 13 mld. de euro + fonduri de coeziune – Sânge vital pentru a iriga economia

• Ministrul Finanțelor a anunțat că nu se umblă la capitolul investiții: 150 de miliarde de lei vor fi cheltuielile ”menținute” de investiții.

• Având în vedere cum se programează investițiile, anul viitor cheltuielile cu investiții se vor menține la nivel la fel de mare, care oricum reprezintă sume record pentru România.

• La acestea se adaugă proiectele cu finanțări din PNRR (17.000 la număr), în valoare de 13 miliarde de euro, care trebuie finalizate până la 31 august 2026, dar și fondurile de coeziune obișnuite, care vor continua să sprijine investițiile.

• Per total, fondurile din PNRR pentru sectorul privat se ridică la 4,11 miliarde de euro, dintr-un total de 21,5 miliarde de euro, conform ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, circa 1,15 miliarde de euro reprezintă alocări exclusiv pentru IMM-uri.

2, IT-ul și Agricultura – revenire neașteptată

• O creștere remarcabilă se înregistrează în domeniul activități de servicii informatice și în tehnologia informației (IT). Sectorul a avut în S1 2025 o pondere de 7,4% la formarea PIB și o contribuție de 0,1 puncte procentuale la creșterea PIB de +0,3% din prima jumătate a acestui an.

• În IT se manifestă acum o redresare rapidă după prăbușirea din a doua jumătate a lui 2024: cifra de afaceri generată de activități de servicii informatice și în tehnologia informației a crescut în iulie 2025, cu 17,8%, comparativ cu aceeași lună din 2024.

•  Cu acest reviriment care a prins deja contur și continuarea tendinței pozitive, sectorul IT (informații și comunicații) ar putea livra o surpriză economică majoră în S2 2025, mai ales având în vedere pinderea mare la formarea PIB.

• În același timp, agricultura va livra unul dintre cei mai buni ani ai deceniului, sprijinind PIB-ul și balanța comercială, în ciuda ponderii reduse la formarea PIB (1,9% în S1 2025).

• Contribuția agriculturii la creșterea PIB din S1 2025 a fost neutră, dar pozitivă în T2 (+0,1pp), în timp în piață se vorbește despre o producție de grâu prognozată la +20% peste media ultimilor cinci ani. Randamentele la porumb vor fi în schimb reduse în acest an.

3, Construcțiile – marile investiții țin sectorul pe plus

• Construcțiile inginerești (infrastructură) au adus un impuls rar întâlnit în sectorul de construcții, impuls care pare să contrabalanseze scăderea construcțiilor de locuințe.

• Există temeri în piață în contextul în care Guvernul vorbește despre reprioritizarea investițiilor (amânarea sau înghețarea unora), iar unii furnizori mari de materiale de construcții au și realizat analize cu privire la riscurile financiare din zona amânării/înghețării investițiilor publice.

• Faptul că Guvernul a propus amânarea sau înghețarea unor lucrări (cele fără progres fizic mare) pare să fi accelerat lucrările constructorilor. În acest context se manifestă, în iulie cel puțin (ultimele date concrete de la INS), o creștere majoră a volumului lucrărilor. Construcțiile au avut în S1 2025 un aport pozitiv (+0,3%) la creșterea economică, cu o pondere la formarea PIB de peste 5%.

• Va exista temperarea sezonieră de iarnă, iar riscul efectiv este reducerea finanțărilor în contextul în care Guvernul analizează reducerea cheltuielilor bugetare cu investiții cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Pe de altă parte, proiectele cu finanțări din PNRR (17.000 la număr) se vor accelera și mai tare din moment ce trebuie finalizate până la 31 august 2026.

• Asta se traduce printr-o obligație de a finaliza proiecte cu o valoare de 13 miliarde de euro în mai puțin de 1 an de zile – bani europeni care intră în țară până la 31 decembrie 2026 și care se cheltuie integral.

4, Consumul, inflația, creditarea și exportul net

• Consumul privat a fost în continuare principalul motor de creștere a economiei, cu o contribuție de +0,7pp la creșterea de +0,3% din T2 2025, iar în prima jumătate a anului a adăugat +0,6 pp la creșterea totală. În T2 față de T1 vânzările cu amănuntul au fost pe plus, iar pe ansamblul primelor 7 luni față de primele 7 luni din 2025 se manifestă o creștere de +3,5% (serie ajustată), cu un avans de +6,8% la bunuri nealimentare.

• Creditarea: Consumul a fost sub potențial în prima parte a anului si este pe revenire. Rămâne de văzut cât a fost creștere conjuncturală în iulie, înainte de majorarea TVA, și cât nu. Pe de altă parte, creditarea de consum are potențialul de a depăși anul 2024, care a fost an record la capitolul generare de noi credite. La o inflație de 10% și dobânzi similare (DAE), creditul este ieftin. Partea negativă a revenirii prea puternice a consumului este că ar putea deteriora balanța comercială și re-majora contribuția negativă a exportului net.

• Exportul net: contribuția negativă a exportului net s-a mai moderat în T2, fiind de doar -0,4pp după -2,8pp în primul trimestru. Mai mult, pentru prima dată din 2023, exportul de bunuri a crescut cu un ritm procentual mai mare ca cel al importurilor în T2 2025 – asta va reduce contribuția negativă a exportului net, care a făcut ca datele economice pe 2024 să fie atât de slabe.

• Pe ansamblul primului semestru, exporturile nete au redus creșterea anuală a PIB cu -1,4pp. Per total, de ce este atât de important exportul net: când este pe minus, arată că economia consumă prea mult peste capacitatea de producție a economie și că o parte excesiv de mare din cererea de consum e satisfăcută din importuri. Din nou, se constată o evoluție pozitivă a exporturilor și o creștere mai lentă a importurilor, în ultimele luni, după deprecierea de 2% a cursului euro/leu din luna mai, care a ieftinit exporturile românești și a scumpit importurile.

• Inflația și calmarea ei: inflația adaugă la PIB nominal, care PIB nominal ar putea să crească cu 8% în acest an. Calmarea eventuală a inflației după potențialul puseu inflaționist din ianuarie 2026, cuplată cu continuarea ciclului economic, va crea contextul pentru revenirea puterii de cumpărare și a creșterii economice reale (PIB real).

• Pe langă toate acestea vorbim despre un deficit bugetar încă mare pentru anul viitor, cuprins între 122 și 128 miliarde de lei în 2026, la o țintă de cuprinsă între 6,0% și 6,3% din PIB. Aceștia sunt bani împrumutați și injectați de guvern în economie, peste potențialul ei.

5, Factorul extern se anunță a fi favorabil

• Un alt element care poate sprijini ajustarea bugetară și perioada economică stagnantă ar fi un reviriment economic în Europa și în SUA, cu o creștere a comenzilor din industria europeană și tractarea României. Economia SUA cel puțin va fi turată la maximum în perioada următoare și se fac deja investiții record pe fondul tarifelor – urmează scăderea continuă a dobânzilor, după preluarea tiparniței Fed de către administrația Trump.

• Industria românească a fost cea mai slabă verigă în S1 2025, cu o contribuție negativă majoră (-0,3pp). Se constată o ușoară revenire în T2, susținută de redresarea cererii externe și deprecierea de 2% a leului în raport cu euro (după 3,5 ani în care BNR a ținut cursul stabil, perioadă în care, defapt, s-a apreciat la nivel real leul), care a ieftinit exporturile românești și a scumpit importurile. Exporturile vor continua să beneficieze.

• În plus, România este o țară importantă în actualul context geopolitic, lângă Rusia, fix lângă bariera dintre Europa și Asia. Mai mult, România are atât resurse financiare, materiale și umane, dar și o bonitate în redresare. Țara noastră beneficiază de sprijin financiar masiv din cercurile investiționale din Vestul dezvoltat: România își acoperă încă fără sincope împrumuturile anuale. Vorbim despre împrumuturi de 252 mld. lei în 2024 și 260-270 mld. lei până la final de 2025 – împrumuturi foarte mari pentru piețe emergente.

• La aceste sume se adaugă recâștigarea încrederii Comisiei Europene, care garantează fondurile europene după ce și absorbția de fonduri UE a fost grevată de procesul electoral (întârzieri mari pe PNRR).

6, Infrastructura începe să producă roade economice

• Anul acesta va fi din nou unul cu kilometri buni de infrastructură rapidă finalizați și dați în exploatare, după ce anul 2024 a stabilit recordul cu 200 de km de autostrăzi și drum expres.

• Potrivit estimărilor CNAIR, la final de an ar trebui să fie gata și dați în exploatare undeva la 160 km noi, care vor începe la rândul lor să producă roade economice. Vorbim despre o bună parte din Autostrada Moldovei (A7), care trebuia să fie gata deja, complet, în acest an.

7, Procesul de consolidare fiscală – România rămâne cu taxe mici comparativ cu celelalte state UE

• Consolidarea fiscală s-a încheiat, iar ea va aduce veniturile fiscale ale României mai aproape de cele ale UE (doar Irlanda a avut venituri fiscale mai mici ca România în 2024 – vezi grafic mai jos). Asta va reduce din atractivitatea fiscală a României, dar per total structura cheltuielilor bugetare ale României nu se va schimba în mod notabil în următorul an.

• Marile cheltuieli vor rămâne investițiile (+7% din PIB) și plata pensiilor (+alte cheltuieli de asistență socială) și salariilor bugetarilor. În schimb, structura veniturilor va beneficia. Până acum guvernul a mers înainte fără beneficii notabile din combaterea evaziunii fiscale sau modificări în funcționarea instituțiilor statului și cheltuielilor lor.

• Singurul lucru care a fost făcut până acum în materie de ajustare este să se aducă veniturile mai în linie cu cheltuielile bugetare, care la nivel primar (fără cheltuielile cu dobânzile) nu au voie să depășească un ritm de creștere de peste 2,8%.

• Salariile bugetarilor și pensiile vor fi înghețate în 2026, dar înghețarea vine după creșteri majore în 2024 – de peste 25% pentru salarii si peste 30% pentru pensii. Inflația erodează din aceste câștiguri (pe asta mizează si guvernul când vorbim de ipoteza veniturilor bugetare), dar creșterile de venituri anterioare încă sprijină capacitatea de consum. În plus, balanța comercială va beneficia din această calmare a consumului – care a fost în 2024 peste potențialul economiei.

Riscurile

• Riscurile sunt mari în ceea ce privește dinamica industriei, în cazul în care deprecierea cursului își încheie efectele pozitive pe latura de sprijinire a exporturilor. De notat totuși că producția industrială și-a revenit în ultimele luni.

• Stocurile: au contribuit cu +0,8% la creșterea PIB din S1 2025. Vlad Ioniță, analist la Erste Bank și BCR, spunea recent că „acest lucru sugerează că există încă un anumit optimism privind cererea viitoare în rândul agenților economici, întrucât stocurile se acumulează, dar ar putea însemna și că cererea trecută a fost supraestimată. Aceasta rămâne o sabie cu două tăișuri și am putea vedea o contribuție negativă din această categorie în viitor dacă cererea nu va ține pasul”.

• Serviciile: contribuția negativă a serviciilor ar putea să se accentueze (-0,2pp în S1 2025), pe fondul scăderii încrederii consumatorilor.

• Creșterea economică reală ar putea fi grevată în continuare de avansul peste măsură al inflației.

(Citește și: ”Economia României: stăm pe loc sau ne mișcăm imperceptibil? Un tablou pentru S1 și așteptările pe S2: Ce sectoare rezistă și ce ramuri trag în jos PIB-ul”)

***