Banca Națională a României (BNR) avertizează în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată luni, că inflația mare, așteptările inflaționiste ridicate pe termen scurt și ”decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat”.
Rata anuală de creștere a inflației, calculată prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC), a crescut în ultimele luni și a fost de 9,9% în august și septembrie, după eliminarea la 1 iulie a mecanismului de plafonare-compensare la energie electrică și majorarea de la 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.
Acum, BNR avertizează că rata mare a inflației, anticipațiile de creștere a prețurilor la nivelul comercianților și consumatorilor și penuria de specialiști și lucrători necalificați de pe piața muncii ar putea produce o spirală inflaționistă prețuri-salarii, ce ar contribui la intensificarea presiunilor inflaționiste într-o perioadă în care economia sub-performează.
Ce este spirala prețuri-salarii
Spirala prețuri-salarii este un fenomen în care creșterile de prețuri alimentează creșterea salariilor – cost pentru companii – care la rândul lor duc la noi creșteri de prețuri ș.a.m.d. După cum explică economiștii, acest fenomen se declanșează, în general, în cazul în care piața muncii este dezechilibrată, în sensul că există o penurie de mână de lucru, iar angajatorii trebuie să majoreze salariile pentru a atrage și/sau reține lucrătorii.
Ca urmare, are loc creșterea costurilor de producție a bunurilor și serviciilor, ceea ce antrenează creșterea prețurilor bunurilor de consum. În măsura în care prețurile cresc, angajații vor cere salarii mai mari pentru a-și menține puterea de cumpărare, ceea ce antrenează o creștere suplimentară a costurilor de producție și a prețurilor, iar întregul ciclu se repetă, mai ales că firmele încearcă să își protejeze marjele.
Un indiciu important al apariției spiralei prețuri-salarii este persistența și amplificarea inflației, însoțite de dezancorarea anticipațiilor inflaționiste. Primul impuls este dat de creșterea ratei inflației mai rapid decât creșterea salariilor și, respectiv a productivității muncii, după cum explică Silviu Cerna într-un material publicat în Contributors.ro.
Companiile ar putea aduce mai mulți lucrători din afara UE pentru a ameliora deficitul de forță de muncă
BNR mai arată că în sensul opus unei spirale prețuri-salarii sunt de așteptat să acționeze ”pachetul de consolidare bugetară implementat deja, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public (înghețare – n.r.), precum și măsurile corective adiționale și incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională”.
”Totodată, s-a reiterat că influențe similare ar putea decurge dintr-o eventuală escaladare a tensiunilor comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale și a comerțului internațional, precum și din acordul comercial convenit între SUA și UE, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării”, mai arată BNR în harta riscurilor la adresa pieței muncii.
BNR: Majorarea cotelor de TVA a fost transferată într-o foarte mare măsură asupra prețurilor de consum
În minuta BNR se mai arată că majorarea cotelor de TVA a fost transferată ”într-o foarte mare măsură asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”.
”Pe lângă impactul major și peste așteptări al măririi impozitelor indirecte în luna august, evoluția componentei de bază a inflației reflectă și influențe venite în continuare din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, cărora li s-au alăturat în acest interval cele decurgând din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor”, mai transmite BNR în minuta ședinței din 8 octombrie.
Companiile raportează o creștere a deficitului de forță de muncă, potrivit BNR
BNR notează atât creșterile înregistrate în iulie și august de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, pe fondul costurilor mărite, cât și ”saltul amplu consemnat în același interval de așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor”.
Banca centrală mai arată, cu privire la piața muncii, că ă datele recente relevă continuarea descreșterii efectivului salariaților din economie în iunie și iulie. Totodată, BNR spune că intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat în septembrie după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluțiilor din comerț, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a înregistrat o creștere pe ansamblul trimestrului III.
Dinamica anuală a PIB din T3 2025 va accelera
În discuțiile referitoare la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului de Administrație al BNR au convenit că ”noile evaluări indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației”.
Pe de altă parte, BNR vorbește despre o accelerare a dinamicii anuale de creștere a PIB în T3 2025, după un avans de doar +0,3% al PIB în T2 2025 față de T2 2024.
”S-a observat că evoluția implică totuși o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III 2025, susținută probabil de formarea brută de capital fix, dar nu și de consumul privat, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată. În același timp, influența exportului net a continuat probabil să se amelioreze în acest trimestru, în condițiile în care, în luna iulie, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai modestă față de trimestrul precedent. Drept consecință, deficitul comercial s-a comprimat ușor în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluțiilor pozitive de la nivelul balanțelor veniturilor”, au remarcat membrii Consiliului.
Guvernul va trebui să mai adopte măsuri pentru a asigura succesul consolidării bugetare
Conform BNR, incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.
Totodată, BNR arată în minută că incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să vină din mediul extern, date fiind tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar și planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
(Citește și: ”BNR – presată între inflație și finanțarea economiei: ține pe loc dobânda, relaxează cursul și reclamă incertitudini tot mai mari”)
(Citește și: ”BNR slăbește sprijinul pentru curs – Euro s-a apropiat de 5,1 lei. Analiștii: BNR se întoarce la politica valutară de dinainte de război, cu depreciere de 1-2% pe an”)
(Citește și: ”Cristian Popa – BNR: Dobânzile vor rămâne pe loc cel puțin până în martie 2026. Prognozele de inflație vor fi revizuite în noiembrie, tot în sus”)
***
Urmărește-ne pe Google News
