Nevoile brute de finanțare ale României pentru 2026 sunt estimate să crească între 275 și 285 miliarde lei, dar autoritățile vor căuta să gestioneze costurile datoriei publice printr-o serie de măsuri, a declarat marți șeful agenției Trezoreriei, Ștefan Nanu (foto), pentru Reuters.
Deficitul bugetar pentru anul viitor va scădea la aproximativ 6%–6,5% din produsul intern brut, comparativ cu ținta de 8,4% din acest an și peste 9% în 2024.
Totuși, datoria care trebuie refinanțată va fi de puțin peste 150 miliarde lei anul viitor, față de estimarea de 99 miliarde lei din acest an, a spus Nanu.
Analiștii Erste estimau un necesar de finanțare de 13,1% din PIB în 2026, respectiv 273 miliarde de lei, în contextul în care profilul de răscumpărări – datorie veche care ajunge la scadență – va fi mai ridicat decât în 2025.
Strategia de gestionare a costurilor
România va reduce oferta brută de euroobligațiuni, va prefinanța nevoile de la începutul anului 2026 și va folosi instrumente de gestionare a datoriei pentru a controla costurile datoriei publice.
„Suntem atenți la riscul de refinanțare din 2026, generat de condițiile de piață dificile din prima parte a acestui an, când a trebuit să emitem scadențe pe termen scurt într-o măsură destul de semnificativă”, a declarat Nanu pentru Reuters.
„Prin urmare, această prefinanțare parțială, precum și gestionarea pasivelor pe care le-am făcut anul acesta prin switch-uri interne și licitații de euroobligațiuni, vor asigura că emisiunile brute de anul viitor se vor apropia de nivelul celor din acest an.”
Trezoreria a majorat ținta de finanțare pentru acest an cu 10 miliarde lei, la 269 miliarde de lei, pentru a prefinanța nevoile de la începutul anului 2026. De asemenea, a făcut switch-uri pentru euroobligațiunile care ajung la maturitate în octombrie, ceea ce a redus rambursările datoriei externe pentru anul viitor de la 4,25 miliarde euro la 3,5 miliarde euro.
România, unul dintre cei mai mari emițători de datorie din piețele emergente la nivel mondial
România plănuiește să utilizeze anul viitor o serie de surse de finanțare non-piață pentru a reduce semnificativ emisiunea brută de euroobligațiuni, până la 10 miliarde euro. În comparație, anul acesta au fost emise aproximativ 16 miliarde euro în euroobligațiuni, făcând din România unul dintre cei mai mari emițători de datorie din piețele emergente la nivel mondial.
Finanțarea non-piață include accesarea a 6 miliarde euro din fonduri europene pentru redresare și reziliență, precum și utilizarea noului mecanism de finanțare pentru apărare SAFE.
România mai plănuiește să obțină 1,5 miliarde euro de la creditori internaționali, precum Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și 3 miliarde euro prin plasamente private, majoritatea sub formă de împrumuturi, cu „unele structuri deja în discuții avansate”, a spus Nanu.
„Mai multe plasamente private planificate pentru ianuarie și prima euroobligațiune din 2026 vor depinde de adoptarea bugetului pentru anul viitor, care ar putea fi întârziată până în ianuarie”, a precizat șeful Trezoreriei.
(Citește și: ”Datoria României: 1.084 mld. lei, la nivelul lunii august – Cum e structurată și cine o deține”)
***
Urmărește-ne pe Google News
