Impactul pachetelor de măsuri de ajustare adoptate de Guvern continuă să aibă efecte la nivelul execuției bugetare, cu noi semne pozitive din execuția lunii noiembrie: ritmul de creștere a unor încasări a crescut – în special TVA, în vreme ce ritmul de creștere a unor cheltuieli a fost stăvilit – în special cheltuielile de personal, unde ritmul a scăzut puternic față de prima parte a anului.
La TVA încasările lunare s-au ridicat la 13,4 miliarde de lei în noiembrie, ușor sub recordul lunar de 13,6 mld. lei din octombrie, când a fost atins mai ridicat nivel din acest an.
Per total, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 miliarde de lei în primele 11 luni, respectiv 6,4% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2024, de 7,15% din PIB, arată datele publicate luni de Ministerul Finanțelor.
La 10 luni, deficitul bugetar se redusese cu 0,5 puncte procentuale față de primele 10 luni din 2024, dinamica generală fiind una pozitivă atât pentru economie cât și pentru buget – cu toate că urmează un salt major al taxelor și cel mai probabil al inflației de la 1 ianuarie 2026, cu efecte ce se vor resimți pe următoarele cel puțin două luni.
”Datele financiare la finalul lunii noiembrie confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, deficitul bugetar fiind în scădere comparativ cu anul precedent, în condițiile unei creșteri consistente a veniturilor și direcționării resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”, precizează reprezentanții ministerului, într-un comunicat citat de Agerpres.
Dinamica veniturilor și cheltuielilor: încasările au crescut mai rapid ca cheltuielile
Veniturile bugetului general au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34%, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.
Cheltuielile, în sumă de 713,68 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 9,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,59 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 36,93% din PIB la 37,52% din PIB.
”Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observăm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, precizează Ministerul Finanțelor.
Unde sunt marile creșteri la încasări: +11% din TVA
Conform MF, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 53,43 miliarde lei, înregistrând o creștere de 19,4% față de 2024, determinată în principal de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,6%), ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluție influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare economice.
Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,1% (an/an), peste cea a fondului de salarii din economie.
”Evoluția acestor încasări reflectă eliminarea excepțiilor de la plata Contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și un transfer mai ridicat către pilonul II de pensii comparativ cu perioada similară a anului precedent”, precizează Ministerul.
Încasările din impozitul pe profit au fost de 39,30 miliarde lei, în creștere cu 14,2% (an/an), susținută de de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au însumat 120,59 miliarde lei, marcând o creștere de 11,1% (an/an), în condițiile unor rambursări de TVA mai mari cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, se remarcă accelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând cu luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au totalizat 43,69 miliarde lei, în creștere cu 3,7% (an/an), evoluție susținută de majorarea încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8%), influențate inclusiv de majorarea nivelului accizelor conform Legii nr. 141/2025.
Veniturile nefiscale au însumat 50,43 miliarde lei, în creștere cu 8,6%, evoluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României și de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Sumele rambursate de Uniunea Europeana în contul plăților efectuate și donații au totalizat 54,34 miliarde lei, înregistrând o creștere semnificativă de 47,5% (an/an).
Temperare la cheltuielile de personal și creștere mare la investiții, inclusiv din bani europeni
În același timp, cheltuielile de personal au însumat 154,13 miliarde lei, în creștere cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în perioada similară a anului 2024, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
Începând cu luna iulie 2025, cheltuielile de personal au înregistrat o tendință descrescătoare, astfel că în luna noiembrie sunt cu 533,6 milioane lei mai mici fața de luna noiembrie 2024, arată Ministerul Finanțelor.
Pe de altă parte, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 87,94 miliarde lei, în creștere cu 4,7%, evoluție determinată în principal de majorările de la nivelul bugetelor locale și de creșterea cheltuielilor din cadrul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru decontarea medicamentelor și a programelor naționale de sănătate.
Creștere imensă a cheltuielii cu dobânzile aferente datoriei
Cheltuielile cu dobânzile au însumat 48,81 miliarde lei, cu 13,48 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent și mult peste ce s-a bugetat la început de an.
Și cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 miliarde lei, în creștere cu 11,7%, evoluție influențată în principal de recalcularea pensiilor din sistemul public, în conformitate cu Legea nr. 360/2023, precum și de plățile efectuate pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, în sumă de 2,88 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 10,86 miliarde lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli și schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii noncasnici.
Totodată, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii, au fost de 67,05 miliarde lei, în creștere cu 37,43% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 108,39 miliarde lei, cu 16,41% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 93,11 miliarde lei.
Execuția bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB.
Ținta de deficit bugetar pentru întregul an este de 8,4% din PIB, respectiv 159,8 miliarde lei.
(Citește și: ”BCR: Execuția bugetară arată prima ajustare semnificativă a deficitului. Cei 3 factori din care România și-a asigurat o reducere de deficit de 30 mld. lei în 2026”)
(Citește și: ”Scad incertitudinea și prima de risc a României: dobânzile pe termen scurt s-au redus după publicarea execuției bugetare”)
(Citește și: ”Execuția optimistă: Încasări lunare record la TVA în octombrie – Deficitul la 10 luni a fost de 5,7%, cu 0,5 pp sub nivelul din 2024 – economii la cheltuieli de personal și bunuri și servicii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Cu Cresteri de Contributii, Taxe si Impozite din pix, ce mare branza sa scazi deficitul!?
Reforme, fix ZERO!
Bravo, Bolojane!