România intră în 2026 cu o perspectivă mai bună și mai clară decât la începutul și jumătatea anului 2025, în contextul unei reveniri a investițiilor în T3 și unei reziliențe a consumului, care a încetinit totuși dată fiind scăderea puterii reale de cumpărare a consumatorilor, arată economiștii ING Bank Romania Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Într-o analiză amplă de final de an, cei doi notează că dezechilibrele macroeconomice rămân mari: deficitul bugetar este încă ridicat, deficitul extern se corectează lent, iar inflația rămâne sus, ceea ce împinge primele tăieri de dobândă din partea BNR spre a doua parte a anului.
Miza imediată este absorbția accelerată a fondurilor europene (PNRR și coeziune), care poate susține ciclul de investiții și poate amortiza costul ajustării fiscale, într-un context politic volatil și atent urmărit de agențiile de rating, mai arată economiștii ING Bank Romania.
Perspectivă în îmbunătățire, în ciuda provocărilor persistente. Unde va fi leul în raport cu euro
”Pe măsură ce România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice încă mari, dar în ameliorare, o absorbție eficientă „pe ultimul kilometru” a fondurilor din Facilitatea de Redresare și Reziliență (PNRR) în lunile următoare va fi esențială. Impulsul pentru investiții rezultat de aici ar trebui să atenueze cel puțin parțial efectul încetinirii consumului.
(…) Pe măsură ce România încheie anul 2025 cu guvernarea de coaliție încă funcțională și cu societatea civilă păstrând apetitul pentru reformă, atât autoritățile fiscale, cât și cele monetare se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a susține creșterea economică. Deși primele semne sugerează unele îmbunătățiri pe plan fiscal, scena politică și socială rămâne mai dificilă de anticipat pe măsură ce intrăm în 2026”, arată cei doi economiști.
România, la o privire rapidă, conform ING:
- Perspectiva de creștere: Prognoza de creștere a PIB a fost revizuită în sus de la 0,3% la 1,1% în 2025, susținută de un trimestru III mai puternic decât se anticipa. Se menține estimarea pentru 2026 la 1,4%. Datele preliminare sugerează că, în trimestrul IV, consumul a rămas probabil slab, însă impulsul investițional care a salvat T3 a continuat. Așteptarea este ca aceasta să rămână norma și în prima jumătate din 2026.
- Poziția fiscală: Ținta de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025 pare realizabilă, deoarece măsurile de creștere a veniturilor încep să dea rezultate. Deși reducerea cheltuielilor rămâne centrală în negocierile politice, măsurile-cheie sunt în continuare foarte divizive. ING menține estimarea pentru deficitul bugetar din 2026 la 6,4% din PIB.
- PNRR: 2026 ar putea marca un vârf istoric al intrărilor de fonduri UE, întrucât programul PNRR intră în ultimul an, iar absorbția fondurilor de coeziune din cadrul financiar multianual (CFM/MFF) 2021–2027 se accelerează treptat.
- Echilibrul extern: Consumul a încetinit vizibil, dar acest lucru încă nu s-a tradus într-un deficit comercial semnificativ mai mic. Economiștii ING cred că, în cele din urmă, se va întâmpla, iar asta ar trebui să ducă la un deficit de cont curent mai redus, care ar urma să scadă sub 8,0% din PIB în 2025 și să se apropie de 7,0% în 2026.
- Inflație și politică monetară: ING estimează că inflația va încheia 2025 la 9,8%, cu o medie anuală de 7,3%, apoi va coborî la 4,5% la final de 2026, cu o medie anuală de 7,2%. Scenariul de bază presupune că BNR va reduce dobânzile cu 100 puncte de bază (1,0%) în 2026, începând cu o tăiere de 25 puncte de bază în mai 2026.
- Cursul valutar: Pe piața valutară, analiștii cred că BNR va menține un control ferm asupra leului. Din intervalul actual 5,09–5,10 lei/euro, anticipează o depreciere la 5,15 până la final de 2026. Scenariul de intrări mari de fonduri UE ar putea aduce presiuni de apreciere, dar cât timp deficitele „gemene” rămân structurale, ieșirile naturale de capital vor continua să indice deprecieri graduale ale leului.
- Lichiditatea interbancară: În ceea ce privește lichiditatea interbancară, analiștii ING notează că BNR a orientat treptat condițiile către un excedent pentru a finanța deficitul bugetar și economia. Chiar dacă urmează un an cu potențial record de intrări de fonduri UE, BNR ar prefera, în general, să evite excedentele mari văzute în ultimii doi ani, căutând un echilibru: condiții financiare ceva mai relaxate decât ar implica rata-cheie – dar nu atât de relaxate încât să fie necesare intervenții valutare masive dacă apar tensiuni financiare în piață.
- Riscuri: Deși ultimele date privind deficitul bugetar indică îmbunătățiri vizibile, acesta a fost doar un pas în direcția corectă, iar execuția consecventă rămâne crucială. Amenințările de retrogradare a ratingului par să se fi diminuat, însă stabilitatea fiscală și cea politică rămân atent monitorizate.
”Șansele unei reaccelerări economice rămân limitate” – Consumul își va reveni din a doua parte a lui 2026
În ceea ce privește evoluția economică, analiștii ING arată că pe partea ofertei, sectorul construcțiilor a fost performerul clar al anului 2025, urmat la distanță de sectorul informațiilor și comunicațiilor și de cel imobiliar. Agricultura a avansat vizibil în acest an, cu o performanță puternică în trimestrul III, în timp ce activitatea industrială a reușit, de asemenea, să recupereze recent o parte din terenul pierdut.
”Privind înainte, șansele unei accelerări mai substanțiale anul viitor, mai aproape de potențialul României de circa 3,0%, rămân limitate. Pe plan intern, ne așteptăm ca consumul privat să rămână mai degrabă slab în prima jumătate a anului, constrâns de salarii reale negative și de o politică fiscală mai restrictivă.
Vedem o revenire mai vizibilă a apetitului de consum în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se reface treptat și inflația se temperează. Între timp, investițiile publice robuste, alimentate de proiecte de infrastructură, ar putea accelera redresarea. Exporturile nete ar putea avea o contribuție ușor pozitivă, pe măsură ce încetinirea economiei ajută la reechilibrarea deficitului comercial”, mai arată cei doi economiști ING.
Fiscal – imaginea pare să se îmbunătățească
În același timp, analiștii punctează că, după doi ani în care țintele fiscale prognozate au fost ratate cu mai multe puncte procentuale, deficitul bugetar din acest an este de așteptat să rămână ridicat, dar măcar să se încadreze în limita de 8,4% agreată cu Comisia Europeană.
”De fapt, rezultatul din octombrie a marcat primul progres semnificativ față de aceeași lună din 2024 (5,7% vs 6,4%), punând pe masă chiar și posibilitatea unei încadrări sub ținta fiscală din acest an. Reamintim: în 2024, deficitul a totalizat 2,45% din PIB în noiembrie–decembrie. Presupunând nicio îmbunătățire în noiembrie–decembrie 2025, deficitul din acest an ar urca la aproximativ 8,15% din PIB, oferind spațiu pentru un rezultat mai bun decât așteptările. Totuși, tindem să credem că întregul spațiu fiscal va fi utilizat pentru a accelera ciclul actual de investiții și reforme, mai ales că termenul PNRR din august 2026 se apropie rapid”, mai notează economiștii.
Aceștia fac câteva observații rapide privind execuția bugetară din datele până în octombrie 2025, privind impactul politicii fiscale:
- Ca pondere în PIB, veniturile sunt cu 1,0 pp mai mari decât în octombrie 2024, în timp ce cheltuielile au crescut mai puțin, cu 0,5 pp.
- Tot ca pondere în PIB, la venituri au crescut impozitele pe venit, proprietate și contribuțiile sociale, iar la cheltuieli au scăzut subvențiile, cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii.
- Impactul TVA este probabil încă prea devreme pentru a fi evaluat concludent. O colectare mai bună ar putea apărea, dar este deocamdată contrabalansată de încetinirea vizibilă a consumului privat.
În ceea ce privește PNRR, a patra cerere de plată de 2,6 mld. euro a fost depusă la Comisia Europeană, iar aceasta va fi probabil urmată de o tranșă finală, mai mare decât de obicei, pe parcursul lui 2026.
Mici îmbunătățiri la balanța comercială – Unde are România potențial să crească exporturile
Economiștii ING mai punctează că, per ansamblu, balanța comercială a României reflectă o dinamică ușor îmbunătățită a exporturilor.
În perioada ianuarie–octombrie, exporturile au crescut cu 4,3% anual, în contrast cu contracția de 1,2% din aceeași perioadă a anului trecut. În același interval, importurile au crescut cu 3,4% în 2025, față de 3,0% în ianuarie–octombrie 2024.
”Presiunile mai mici din partea consumului privat ar trebui să continue să modereze presiunea asupra deficitului comercial, deși ciclul investițional în plină desfășurare ar putea compensa parțial aceste evoluții. Pe termen mai lung, o cooperare industrială mai puternică la nivel european – în special în energie, agricultură, materii prime și producție – ar putea ajuta la reducerea unor dezechilibre structurale, mai ales în zonele unde România își dezvoltă potențialul productiv. Îmbunătățiri suplimentare în sectorul auto și componente auto, microelectronică, producție și stocare de energie, precum și producția de bunuri de apărare cu valoare adăugată mai mare sunt de urmărit în continuare”, mai afirmă economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea.
Politică monetară și inflație: posibile reduceri de dobândă anul viitor
În ceea ce privește dobânzile stabilite de către BNR, analiștii anticipează reluarea ciclului de scădere în acest an.
„BNR a păstrat rata de politică monetară neschimbată din august 2024. Pe lângă deficitul fiscal ridicat și inflația «încăpățânată», anul acesta a avut și episoade de aversiune la risc în piețele financiare românești, pe care banca centrală le-a gestionat prin intervenții valutare consistente. În plus, presiunile inflaționiste au reînceput să crească pe fondul majorării TVA și accizelor din august 2025, precum și al liberalizării prețurilor la electricitate cu o lună mai devreme, ceea ce a amânat practic orice tăieri de dobândă”, explică Tătaru și Poșea.
Potrivit acestora, în final de 2026 inflația ar trebui să coboare la 4,5% în ritm anual, de la 9,8% în final de 2025, dar există totuși riscuri care ar putea produce noi pusee inflaționiste.
„Riscurile rămân în ambele direcții. Pe partea de sus, presiuni noi pe energie, în special facturi la gaze din aprilie 2026, ar putea împinge inflația în sus. De asemenea, decizia recent adoptată de a crește salariul minim cu aproape 7,0% din iulie 2026 ar putea face mai graduală ajustarea către presiuni inflaționiste mai mici. Nu vedem niciunul dintre acestea ca riscuri mari deocamdată, mai ales că presiunile opuse, venite din activitatea economică, rămân factorii principali de dezinflație.
Aici, cererea slabă și temperarea salariilor ar trebui să domine pe termen scurt, reducând riscul de efecte de runda a doua din actualul puseu inflaționist. 2026 va fi, în cele din urmă, al doilea an la rând cu înghețări ale veniturilor din sectorul public, ceea ce ar trebui să continue să apese consumul pe termen scurt. Echipa noastră de materii prime se așteaptă, de asemenea, la o relaxare a prețurilor la petrol și gaze naturale în 2026”, mai explică economiștii ING.
Aceștia adaugă: „Din punct de vedere al politicii monetare, acest lucru ar putea permite, în principiu, BNR să înceapă să reducă dobânzile chiar înainte ca inflația să scadă vizibil în 2026, mutând atenția mai mult spre presiunile negative din activitatea economică. Până atunci, oficialii vor fi într-o poziție mai bună pentru a evalua impactul factorilor principali de risc în sus (piața gazelor și evoluția salariului minim). În consecință, nu avem modificări în scenariul nostru de bază: prima tăiere de dobândă în mai 2026, iar totalul reducerilor în 2026 ar fi de 100 puncte de bază”.
(Citiți și: ”Economia mondială de 117 trilioane de dolari într-un singur grafic – Locul României în Top 50 Cele mai mari economii ale lumii?”)
(Citiți și: ”Rețeta de valori din spatele unui brand comercial și brand de țară / Jean Valvis”)
***
Urmărește-ne pe Google News
