Deficitul bugetar din primele zece luni ale anului s-a ridicat la 5,7% din PIB, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare (foto), adăugând că datele confirmă eficiența măsurilor de echilibrare a finanțelor publice adoptate de Guvern.
Rezultatele au survenit în contextul în care deficitul bugetar la nivelul lunii octombrie a fost de 6,3 mld. lei, față de 13 mld. lei în octombrie 2024.
Încasările lunare din TVA s-au ridicat la 13,6 mld. lei în octombrie, cel mai ridicat nivel din acest an. Totodată, cheltuielile cu personalul au fost în octombrie cu 562 de milioane de lei mai mici decât în octombrie 2024.
„În primul rând, este vorba de scăderea deficitului înregistrat faţă de anul trecut, faţă de 2024, faţă de deficitul lunii octombrie din 2024, unde aveam un 6,2%, în luna octombrie a acestui an, execuţia a înregistrat un deficit de 5,7%. Este un ecart de aproape 0,5%, care semnifică următoarele lucruri: în primul rând, confirmă că tendinţa pe care am anticipat-o în privinţa deficitului anual de 8,4 este una validă. În al doilea rând, confirmă ipotezele pe care le-am lansat în momentul în care am adoptat măsurile în această vară. Aceste măsuri sunt eficiente, iar execuţia din luna octombrie reflectă acest lucru. Practic, deficitul în lună faţă de 2024 şi acest lucru, deficitul înregistrat în lună este de 6,3 miliarde faţă de anul trecut, când deficitul înregistrat în lună era de 13 miliarde”, a afirmat ministrul Finanţelor.
El a precizat că TVA-ul colectat în octombrie este la cel mai ridicat nivel din acest an.
”TVA-ul colectat aferent lunii octombrie este de 13,6 miliarde, care este cel mai mare nivel din cursul anului 2025, cu un plus faţă de anul trecut de 2,4 miliarde şi un plus faţă de luna septembrie de 1,4 miliarde”, a declarat Alexandru Nazare.
În ceea ce privește economiile realizate, din datele prezentate de ministrul Finanțelor reiese:
- În trimestrul al treilea, cheltuielile de personal au scăzut cu 629 mil. lei față de T3 2024. În octombrie, acestea au fost cu 562 mil. lei mai mici decât octombrie 2024.
- La bunuri și servicii s-a consemnat o scădere de 719 mil. lei a cheltuielilor în octombrie.
Alexandru Nazare a punctat că economiile bugetare nu au afectat cheltuielile de investiții, acestea fiind peste nivelul din 2024.
„Cheltuielile cu fonduri europene, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, au crescut cu aproximativ 25%, acestea ajung la 51,4 miliarde, peste 10 miliarde de euro, iar cheltuielile pentru investiţii, o altă chestiune importantă şi mult dezbătută, în privinţa opiniilor că investiţiile scad, au fost foarte multe opinii exprimate pe agenda publică în această privinţă, cheltuielile pentru investiţii au crescut cu 8,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Deci, practic, ele au crescut de la 88 de miliarde, cât erau în 2024, la 96 de miliarde în acest an. Deci, practic, această execuţie confirmă atât pe palierul de venituri, cât şi pe palierul de cheltuieli că măsurile adoptate până acum au efecte”, a subliniat ministrul Finanțelor
TVA pentru HoReCa ar putea rămâne la 11% în 2026/ Impozitarea microîntreprinderilor trebuie să țină cont de jaloanele PNRR/ În Coaliție ar exista deschidere pentru eliminarea IMCA
Ministrul Finanțelor a precizat că măsuri precum TVA-ul din HoReCa, impozitarea microîntreprinderilor și eventuala eliminare a IMCA afectează bugetul pe 2026 și trebuie analizate întâi în coaliție.
Cu privire la TVA-ul din HoReCa, Alexandru Nazare a precizat că există date la ANAF care confirmă că încasările au crescut, dar și că el înclină către păstrarea actualei cote.
„Există analiza, veniturile au crescut. Vom discuta analiza în Guvern și vom anunța o decizie în privința TVA-ului la Horeca. Voi susține și înclin să rămână cota TVA pentru Horeca la 11% în 2026, dar acest lucru va trebui bineînțeles confirmat în coaliție. (…) Datele concrete sunt la ANAF. Au făcut o astfel de analiză pe 3 luni din anul 2025 și vor fi prezentate public. Sunt diferite – creșteri pe mai multe tipuri de categorii. Dar vorbim, în orice caz, de creșteri. Nu aș vrea să fac această analiză înainte de a o discuta în Coaliție”, a declarat el.
În privința simplificării cotei la microîntreprinderi, alături de alte decizii care au impact fiscal în 2026, ”aceste discuții le vom cuprinde în negocierile privind bugetul anului 2026 pentru că toate acestea au impact pentru 2026. Mi-aș dori o simplificare în privința micro, dar și microîntreprinderile sunt prinse într-un jalon PNRR. Acest lucru trebuie confirmat cu Comisia, ca să nu reversăm vreo reformă.”
Alexandru Nazare a reiterat că el a propus încă din vară eliminarea Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), dar că atunci nu a existat consens în Coaliție pe această temă, dar și că acum ar exista mai multă deschidere.
„Știți foarte bine că eu am propus eliminarea IMCA încă din această vară. Nu a fost un consens în Coaliție la momentul respectiv în privința eliminării IMCA. Acum se pare că există o mai mare deschidere în Coaliție. Vom purta negocieri în privința IMCA pentru că IMCA frânează dezvoltarea, frânează investițiile, și dacă tot ne propunem să relansăm economia trebuie să scoatem din priză aceste frâne care blochează relansarea – vorbim despre taxe aberante cum este IMCA și nu este singura. În măsura posibilităților pe care le vom avea în interiorul bugetului pentru 2026, bineînțeles. Dar este o chestiune foarte importantă care va sprijini relansarea, eliminarea acestor aberații fiscale introduse în anii trecuți”, a declarat Alexandru Nazare.
Eventualele măsuri de relansare economică din 2026 trebuie să fie compatibile cu reducerea deficitului. Exemplele date de ministrul Finanțelor
Ministrul Nazare este de părere că orice măsuri de relansare economică trebuie să fie compatibile cu cele de consolidare fiscală.
”Nu încape discuție că România nu țintește pentru 2026 revenirea economică. Ministerul Finanțelor susține măsuri de relansare, dar măsuri de relansare care să fie compatibile cu cu consolidarea fiscal-bugetară. Planul de relansare trebuie gândit în așa mod încât să nu compromită câștigurile pe care România le-a obținut până acum. Deci din acest punct de vedere trebuie să fie un plan chibzuit, bine calculat, iar impactul fiecărei măsuri în parte trebuie bineînțeles înscris în interiorul resurselor pe care le avem pentru 2026 și în traiectoria fiscal-bugetară. Am demarat deja discuții pe această zonă, Ministerul Finanțelor are în lucru un astfel de plan de relansare. Discutăm inclusiv cu reprezentanții din Coaliție și sunt convins că vom avea un plan de relansare coerent”, a declara el.
Un exemplu de astfel de măsură ar fi programul derulat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), respectiv credite garantate pentru IMM-uri.
„Ca măsură esențială vreau să dau un exemplu: este vorba de suma pe care o injectăm pentru microîntreprinderi și IMM-uri prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Vom avea 1,2 miliarde de euro credite subvenționate pentru IMM-uri începând cu 2026. Prin bănci, BID va injecta acești bani în piață pentru IMM-uri, credite subvenționate. E o măsură fără impact pe deficit. Genul acesta de măsuri avem nevoie în acest moment”, a explicat ministrul.
(Citește și: ”Împrumuturile statului din primele 10 luni au ajuns la 248 mld. lei – cu 27 mld. mai mult decât estimase guvernul Ciolacu în Buget. Pentru 2026 ministrul Nazare promite estimări realiste”)
***
Urmărește-ne pe Google News
